Posts

Nissan X-Trail – Test Drive

Nissan X-Trail – Revoluția electrificării

Fiecare generație Nissan X-Trail a venit cu ceva nou. Dacă prima se dorea mai mult un SUV cu pretenții de offroader, cele care au urmat au tot progresat, ba pe partea de design, ba pe practicalitate, dar au rămas oarecum conservatoare. Fără motorizări speciale, Nissan X-Trail s-a vrut acea opțiune pentru o familie numeroasă, care vor ceva mai mult decât un Qashqai. Toate acestea se schimbă odată cu apariția noului model. A patra generație. Tot conservatorismul pe care îl știați dispare atunci când te uiți la mașină, dar mai ales când îi citești fișa tehnică. Nissan e un pionier în domeniul electrificării, oferind încă de mult modelul leaf, iar acum intră într-o clasă foarte populată, dar cu un tren de rulare foarte competitiv.

Revenind puțin la fratele mai mic, Qashqai, aceasta adoptă un design relativ futurist, mai ales în partea din față, design care este preluat și de X-Trail. În niciun caz nu e un lucru rău, pentru că astfel, X-Trail arată foarte modern, fresh, aș putea spune chiar că are un design ”american”. Da, știu, e ciudat, o mașină japoneză, care se vinde în Europa, dar care arată ca una americană. Dar asta e globalizarea, iar toate aceste lucruri se potrivesc de minune. Nissan X-Trail a crescut și în dimensiuni, păstrând configurația cu 7 locuri, probabil principalul atu pentru cei care își doresc fratele mai mare al gamei Nissan. Atunci când vezi pentru prima dată noul X-Trail nu poți să nu remarci partea frontală.

Cu blocurile optice înguste, plus luminile de zi poziționate deasupra, totul fiind dominat de grila de mari dimensiuni. În partea de jos se remarcă protecția din plastic argintiu ce ne duce cu gândul la un scut de protecție. Chiar dacă Nissan X-Trail nu mai vrea să fie un offroader, măcar vrea să arate ca unul. Privit din profil, noul model începe să revină la design-ul clasic, dar jantele cu diametru mare, de 19 inch sunt foarte bine proporționate cu restul caroseriei. Mașina arată robust, masiv, mai ales datorită pasajelor roților bine profilate. Mi se pare că suprafața vitrată este ceva mai îngustă, ceea ce, din nou, proporționează frumos caroseria. Linia plafonului este destul de lungă, dar mașina nu se ”termină” brusc, ca în cazul altor modele cu 7 locuri. Îmi place că din lateral, se vede cum capota plonjează oarecum sportiv spre față.

Aș spune că posteriorul este cel mai ”cuminte” unghi a noului X-Trail. Nu se întâmplă multe aici, cum e în cazul părții frontale. Aici blocurile optice sunt asemănătoare cu cele ale generației precedente, dar sunt o idee mai înguste și au acum o semnătură luminoasă cu LED. Totuși, mașina pare desenată cap-coadă, pentru că și la posterior, în partea inferioară a bării regăsim o protecție din plastic argintiu, exact ca în față. Fără îndoială aceasta este cea mai frumoasă generație X-Trail, pentru că reușește să se reinventeze, să arate foarte bine într-o clasă supra aglomerată, dar totuși să-și păstreze identitatea de model. Uitându-mă încă o dată peste imagini, posteriorul din lateral, aduce cu linia generației a doua.

În schimb, toată istoria se uită, odată ce pășești în habitaclu. Niciodată un Nissan X-Trail nu a arătat mai luxos. Totul e desenat frumos, elegant, bine gândit. De la scaunele cu cusături în romb, asemeni modelelor premium, până la consola centrală înaltă, ceea ce îți oferă un sentiment de siguranță și chiar confort. Îmi place și cum este integrat ecranul sistemului de infotainment. Acesta are o diagonală de 12.3 inch și chiar dacă pare doar o tabletă pusă deasupra, parcă se conectează cu consola centrală, iar bordul îmbrăcat în piele, ”taie” această impresie optică. Design-ul habitaclului reușește să fie modern, fără să renunțe la ergonomia specifică modelelor mai vechi. Ai în continuare butoane fizice pentru diferite meniuri chiar sub display, iar comenzile pentru climatizare sunt de asemenea butoane fizice. Spre deosebire de generațiile precedente, levierul transmisiei este acum mai mic și mai bine integrat în design-ul general, dar vom vorbi puțin mai jos de ce s-a mers pe această soluție.

Pe lângă design și ergonomie, interiorul noului Nissan X-Trail este mult peste generațiile precedente în materie de calitate. Sentimentul este unul premium, chiar de lux, aș putea spune, pentru că totul este îmbrăcat în piele și în materiale plăcute la atingere. Instrumentarul de bord este complet digital și foarte configurabil, chiar te simți într-un model din clasele superioare.

Noul Nissan X-Trail putea să vină doar cu aceste noutăți și totuși să fie un bestseller în acest segment, pentru că sunt mulți clienți care caută tocmai aceste lucruri. În plus, pentru cei care vor un upgrade de la vechea generație, este mai mult decât suficient. Totuși, marele atu a noii generații este trenul de rulare. X-Trail nu s-a remarcat până acum prin motorizări speciale, de fapt acestea erau chiar pe locul al doilea atunci când îți alegeai un X-Trail. Aveam până acum doar câteva motoare de cilindree mică, suficient cât să pună mașina în mișcare la un consum mic. Cum spuneam, sunt clienți ce nu vor mai mult, dar odată cu noua generație, X-Trail se poate bate de la egal la egal cu rivali mult mai consacrați pe partea de hybride și electrificare.

Principalul concurent, Toyota RAV-4 este liderul când vine vorba de sisteme hybrid, dar Nissan X-Trail duce mai departe această tehnologie, oferind pe noul model un motor de 1.5 litri pe benzină, care nu pune în mișcare roțile, ci acționează ca un generator pentru unul sau două motoare electrice. Nissan marketează această tehnologie ca ”o electrică care se încarcă singură”. În principiu e adevărat, pentru că în proporție de 90%, mașina se simte ca o electrică. Doar că nu o încarci, ci mai trebuie să o alimentezi, din când în când. Pentru că acel motor mic este doar un generator, nu consumă atât de mult ca și când ar trebui să pună roțile în mișcare. Motoarele electrice fac acest lucru, astfel, plecările de pe loc sunt la fel de rapide ca la o electrică adevărată. Nissan denumește acest sistem: e-Power, iar în variantă cu tracțiune integrală, X-Trail mai are sufixul e-4orce. Pe versiunea de top, motorul electric spate produce 134 de cai putere, iar tot sistemul are o putere maximă de 211 cai putere și un cuplu impresionant de 525 Nm. Asta înseamnă că Nissan X-Trail e-Power e-4orce atinge 100 km/h în doar 7 secunde. Orice plecare de la semafor este realizată foarte rapid, reprizele sunt de asemenea rapide, iar pentru că sistemul hybrid folosește o transmisie specifică, nu simți rapoartele. Astfel mașina e foarte confortabilă pentru orice tip de rulare. Motorul pe benzină își face simțit ”glasul” doar atunci când e în sarcină și trebuie să producă mai mult curent. Adică la accelerări mai brutale. În rest, energia este stocată într-o baterie relativ mică, de 2.1 kWh, dar suficient pentru a rula în urban, exclusiv electric.

La drum întins, mașina se simte foarte închegată și solidă, având un feeling robust. Sistemul e-4orce ține bine mașina pe viraje, mult mai bine decât m-aș fi așteptat de la un SUV, chiar dacă la limită este prezent un ruliu. Direcția ușoară este perfectă pentru oraș și pentru manevrele de parcare, dar atunci când vrei să conduci mai sportiv, nu te prea ajută. Per total, în testul meu, am obțiut o valoare de consum de 7 l/100 km, dar cum spuneam, aceasta poate fi relativă, în funcție de modul de condus. Totuși, X-Trail hybrid oferă o autonomie foarte bună.

Chiar dacă se află într-un segment aglomerat, Nissan X-Trail reușește să vină cu ceva în plus. Oferă un interior foarte spațios, cu loc pentru 7 pasageri, un sistem hybrid foarte bun și competitiv, plus o feeling premium, cum nu te-ai aștepta. Vine echipat cu toate gadget-urile posibile, într-un pachet potrivit pentru mai multe tipuri de clienți. În notițele mele din timpul testului, nu am reușit să-i găsesc puncte slabe majore. Chiar mi-a plăcut toată experiența de la volan. Este un SUV de luat în considerare pentru cei care vor să treacă la electrificare, fără să renunțe la spațiu sau autonomie.

Nissan X-Trail e-Power e-4orce oferit pentru test drive de Auto Europa Timișoara

Fotografii realizate de Adi Moga

Nissan Qashqai – Test Drive

Nissan Qashqai – Continuarea succesului

Este inevitabil să vorbești despre Nissan Qashqai fără să pomenești faptul că înainte de acesta, termenul de crossover era practic inexistent. Sunt multe legende pe seama ”primului”, unii spunând chiar că Jeep Cherokee a fost acel SUV compact sau că un automobil crossover înseamnă altceva. Da, Jeep Cherokee era un offroader, dar cu caroserie monococă, iar pentru că era mai mic și mai sportiv decât un Grand Cherokee, am putea spune că a fost primul SUV compact. Totuși, din anii 80, până în 2007 când Nissan a prezentat prima generație Qashqai, nu s-a întâmplat nimic. Atunci când japonezii au înălțat caroseria unui hatchback și i-a pus plastice negre în jurul aripilor, lumea a luat-o razna.

De atunci, SUV-urile compacte și crossoverele au devenit din ce în ce mai căutate, până în punctul în care au devenit dominante în vânzări. De fapt, au devenit atât de populare încât au reușit chiar să elimine alte caroserii cunoscute până nu demult. Vorbesc bineînțeles de break-uri și sedan-uri. Dacă până acum 10 ani, marea majoritate a hatchback-urilor mici și medii aveau și versiuni în două volume, acum acestea au dispărut și au fost înlocuite cu crossovere. O altă statistică interesantă de care este ”responsabil” Nissan Qashqai, ne trimite din nou în 2007 atunci când acesta era singur în acest segment nou, iar în 2021, are nu mai puțin de 26 de concurenți direcți sau indirecți. Atât prima cât și a doua generație Qashqai au fost adevărate rețete de succes, dar și meritat, deoarece ofereau foarte multe, la prețuri competitive. A treia generație, apărută de curând, nu rescrie rețeta câștigătoare, ci mai mult continuă succesul, fiind acum mai matur, mai calitativ și chiar o idee premium.

Acest lucru se vede la exterior, acolo unde silueta generală a fost păstrată de la generația precedentă, dar este mult modernizată. Au apărut muchii agresive, detalii clare, dar și design futurist pe alocuri. Cel mai polarizant unghi a noului Nissan Qashqai este fără îndoială partea frontală. Pentru că tehnologia LED a evoluat mult, designerii nu mai trebuie să deseneze blocuri optice mari, așa că noul Qashqai vine cu niște blocuri optice extrem de înguste, cu design în forma literei V, unde partea superioară este rezervată pentru luminile de zi. Așa cum dictează trendul actual, grila este supradimensionată și urmează același design în V. Îmi place simplitatea agresivă a liniilor prezente în exterior, atât în bara frontală, cât și în partea inferioară a portierelor.

Privit din lateral, noua generație este mai dinamică, dar și mai lungă, cu un ampatament mărit cu 20 de mm. Plafonul coboară ceva mai mult, iar în zona stâlpului al treilea avem un artificiu de design care ne duce cu gândul că plafonul plutește. Posteriorul nu este atât de futurist și radical precum partea frontală, fiind mult mai asemănător cu cel al generației precedente. Unii ar spune că blocurile optice amintesc de cele ale unui Lexus, dar asta e un compliment pentru Nissan Qashqai, mai ales că joacă într-un segment diferit.

Pe portierele mașinii de test scrie mare: ”The ultimate crossover”, deci niponii se mândresc cu acest statut. Atunci când spui crossover, te gândești la mașina asta. Nici prea mare, nici prea înaltă sau joasă, undeva între clase, ca să poată ”fura” de peste tot. Poziționarea acestui model este bine gândită, deoarece mulți care caută un crossover din segmentul mic, poate fac pasul spre Qashqai, dar acesta se bate fără probleme și cu modele din segmentul compact, cum ar fi Volkswagen Tiguan.

Ca idee și concept, Nissan Qashqai este exact ce trebuie. Pentru mulți clienți, nici măcar nu trebuia să apară o generație nouă, deoarece modelul vechi încă este cerut în reprezentanțe. Cu toate acestea, Nissan a făcut pasul corect, și anume au urcat o treaptă spre segmentul premium. Habitaclul noului model este mult mai calitativ decât la vechea generație, iar asta îți oferă un sentiment de bine. Poziția este mai joasă, mai dinamică. Scaunele sunt mai moi, te îmbrățișează mai bine, iar peste tot unde atingi, materialele sunt mai fine. Layout-ul general al bordului este tradițional, dar de multe ori e mai bine așa. Cel puțin așa e mai ergonomic. Avem ecranul de 9 inch al sistemului de infotainment în partea superioară, comenzile pentru climatizare în mijloc, iar în partea inferioară un spațiu de depozitare sau de încărcare wireless a telefonului. Ce mă bucură cel mai mult este prezența butoanelor fizice pentru comenzile uzuale. Astfel avem shortcuts pentru navigație sau meniu, și e plăcut să ajustezi temperatura învârtind o rotiță.

Noutățile tehnologice nu mai sunt atât de numeroase ca în cazul generației precedente, totuși, avem un nou instrumentar de bord de 12 inch, complet digital, dar și configurabil. Putem alege între ceasuri clasice, dar și unele cu efect 3D. Spațiul este extrem de generos. Mașina a crescut în dimensiuni și se plasează în zona superioară a segmentului. Cel puțin de la volan, aceasta pare cu o clasă mai mare, ceea ce necesită o oarecare obișnuiță. De câteva ori, la manevrele strânse, ori în parcare, ori la viraje, mi-am dat seama că nu găsesc extremitățile mașinii și a trebuit să mă bazez complet pe camere.

Nissan Qashqai a fost gândit pentru traficul urban. Tocmai din acest motiv, tracțiunea integrală nu este pe primul loc al clienților, dar sunt mulți care cer 4×4. Dacă sub capotă se află motorizarea de 1.3 litri și 158 cai putere, atunci Qashqai oferă atât sistem de tracțiune integrală, cu nu mai puțin de 5 moduri de rulare, plus o transmisie CVT și un sistem mild-hybrid. Asta înseamnă că poate fi configurat cu toate dotările cerute de majoritatea clienților. A dispărut din ofertă motorizarea diesel, probabil din cauza emisiilor, așa că acum avem doar o unitate de 1.3 litri, care produce ori 140, ori 158 cai putere și 270 Nm. Personal, îmi place această motorizare, deoarece se simte puternic, în ciuda gabaritului mai mare, dar în zona superioară de turație începe să devină gălăgios. Cel mai bine ar fi să-l conduci mai relaxat, fără prea multe pretenții dinamice. Experiența este confortabilă, suspensiile sunt moi, iar direcția ușoară. Pentru oraș este perfect, iar la drum lung este confortabil. Exact ceea ce își doresc clienții care fac trecerea la un crossover.

Spre deosebire de majoritatea rivalilor, Qashqai are un sistem de tracțiune integrală, și chiar dacă nu o să facă recorduri în offroad, îmbunătățește considerabil rularea pe asfalt umed, dar nu numai. Pentru că o parte din cuplu se trimite și spre puntea spate, înseamnă că pe viraje se simte mai stabil, chiar dacă la limită prezintă ruliu. Transmisia CVT nu este cunoscută de toată lumea, deci e nevoie de un timp de utilizare cu faptul că nu simți când se schimbă rapoartele, iar dacă ții prea mult piciorul în accelerație, motorul se turează mult.

Succesul acestui model este garantat. Mai ales în această perioadă când SUV-urile și crossoverele sunt la mare căutare. Dar Nissan Qashqai nu se culcă pe o ureche și nu vrea să atragă clienți doar pentru nume. Oferă în continuare absolut toate calitățile cu care ne-am obișnuit, dar acum cu un feeling ceva mai premium. Mă aștept ca în viitor să apară și alte motorizări, ori mai puternice, ori full-hybrid. Platforma merită chiar și o variantă electrică, dar se pare că acest segment este deocamdată rezervat modelelor dedicate, precum Volkswagen ID.4, Skoda Enyaq sau Hyundai Ioniq5. Nu avem încă variante electrice pentru Tiguan, Kodiaq sau Tucson. Să vedem dacă ”invetatorul crossoverelor” va inventa ceva nou sau așteaptă reacția publicului, care cerea această nouă generație mai premium.

Nissan Qashqai oferit pentru test drive de Auto Europa – dealer Nissan Timișoara

Fotografii realizate de Adi Moga

Nissan X-Trail 2021 – Test Drive

Nissan X-Trail – În așteptare

Primele generații Nissan X-Trail au avut un design care te trimitea cu gândul la un offroader, fiind destul de pătrățoase și axate parcă mai mult pe ieșiri în afara asfaltului, decât pentru a duce copii la școală. A treia generație, apărută în tocmai în 2013, a venit să domolească puțin aspectul dur și chiar să înlocuiască modelul Qashqai +2, devenind SUV-ul cu 7 locuri al constructorului nipon. În ciuda design-ului mai modern, care renunță la muchii drepte, în favoarea unor linii fluide, clienții vechi ai lui X-Trail, au continuat să prefere acest model, doar datorită numelui. Această generație este de ceva timp pe piață și în curând va apărea un nou model, pe platforma noului Qashqai, care a fost dezvăluit în urmă cu câteva zile, dar Nissan a aplicat un ultim facelift, care aduce câteva îmbunătățiri tehnologice menite să păstreze acest SUV pe linia de plutire, până la schimbarea completă.

Nissan X-Trail este într-un segment extrem de competitiv, iar marea majoritate a rivalilor sunt mult mai ”tineri”, deci implicit cu design mai modern și tehnologie mult mai avansată. Vorbim de KIA Sorento, Skoda Kodiaq sau Peugeot 5008, toate oferind opțiunea de 7 locuri. Japonezii se bazează în continuare pe nume și pe nostalgia clienților. Sincer, după câteva zile cu mașina, am ajuns la o concluzie. Vine o vârstă când nu ai nevoie de mai mult de la o mașină. Când ești tânăr și pasionat de tot ceea ce este nou, dar te și plictisești repede, iar tehnologia devine irelevantă rapid, odată cu trecerea timpului, începi să apreciezi un automobil fără prea multe pretenții, dar care îți oferă strictul necesar, fără să fie exagerat. Poate că sunt puțin subiectiv, deoarece mașina mamei este un X-Trail de generație precedentă, deci am avut altă experiență cu acest model.

Pentru 2021, designerii japonezi au redesenat blocurile optice, atât față, cât și spate, dar și calandrul grilei, care acum se integrează mai bine cu linia de design a companiei. Din orice unghi l-ai privi este fără îndoială un X-Trail, iar pentru un ochi necunoscător va fi foarte greu să distingi acest facelift. Schimbările subtile țin de detalii precum o nouă semnătură luminoasă, o rearanjare a becurilor în far, tehnologie LED și o grilă cromată mult mai evidentă. Bara frontală a fost puțin redesenată în zona proiectoarelor. Nu aș putea spune că acest Nissan X-Trail pare agresiv, chiar dacă în partea inferioară avem o protecție cromată.

Din lateral, lucrurile sunt cât se poate de cunoscute. Avem exact aceeași formă a caroseriei încă de acum 8 ani, dar care în continuare arată bine. Îmi plac pasajele foarte bombate deasupra roților, linia geamurilor, iar pentru acest facelift avem parte și de alt design pentru jante. E păcat că s-a renunțat la barele transversale, care incorporau lumini adiționale pe plafon. Acesta era un element distinctiv pentru X-Trail. Privit din spate se remarcă blocurile optice din nou, cu altă semnătură luminoasă, fără să fie schimbat design-ul general. Nissan X-Trail își arată vârsta, dar se păstrează în continuare dezirabil pentru clienți.

Același lucru este valabil și pentru interior. Pentru majoritatea clienților este mai mult decât decent. Avem absolut toate dotările și tehnologia de care am avea nevoie, dar puse într-un pachet puțin învechit. Nu vreau să sune a critică, ci doar o constatare. Acest design are deja 8 ani, iar majoritatea rivalilor sunt lansați în ultimii 4 ani. Nissan X-Trail nu are instrumentar de bord digital, ecranul sistemului de infotaiment poziționat în mijlocul bordului nu mai este la modă, iar selectorul cutiei de viteză este clasic. Când rivali precum Hyundai Santa-Fe oferă butoane pentru a selecta vitezele sau ecrane touch screen de diagonală mare, în X-Trail încă avem butoane fizice. Dar configurat precum exemplarul de test drive de la Auto Europa Timișoara, Nissan X-Trail este elegant, chiar luxos din unele privințe. Îmi place că în combinația de culori, cu tapițeria de culoare crem, se simte foarte primitor. Interiorul este aerisit, plăcut, fapt ajutat și de trapa panoramică. Aceasta oferă o senzație de spațiu, nu că ar fi nevoie într-un habitaclu mare.

Cum spuneam, chiar dacă nu o arată, Nissan X-Trail are toate dotările și tehnologiile necesare, fără artificii inutile. Astfel, avem scaune și volan încălzit, climatizare automată, Auto Hold, selector de tracțiune prin sistemul 4x4i, care poate bloca diferențialul pentru a distribui puterea în mod egal între punți, dar și un sistem de rulare semi-autonom. Pe volan se află un buton albastru, care odată acționat poate păstra banda de rulare, poate vira volanul la câteva grade, pe virajele ușoare sau poate frâna și accelera în funcție de vehiculul din față. Bineînțeles, nu este atât de avansat precum sistemul dintr-un Tesla, dar ajută foarte mult la senzația de confort la drum lung sau în traficul bară la bară.

În Nissan X-Trail senzația de ”oldschool” este încă prezentă. Sunt convins că următorul model va fi elecrificat sau poate chiar un full-electric, așa că e interesant încă să auzi un motor diesel sub capota unui SUV în 2021. Este vorba de o unitate de 1.7 litri, ce produce 150 de cai putere și 340 Nm. În niciun caz nu se simte sportiv, dar este solid și potrivit pentru acest tip de caroserie. Transmisia ce pune accent pe confort, nu pe reprize rapide, face ca acest X-Trail să atingă 100 km/h în 12 secunde, iar viteza maximă să se oprească la 190 km/h. Din nou, valori decente pentru cei care doresc un automobil de familie care consumă relativ puțin. Suspensia absoarbe foarte bine denivelările, dar asta aduce un dezavantaj. Dacă vrei să te distrezi cu un Nissan X-Trail pe viraje, vei vedea că ruliul este destul de pronunțat, iar mașina balansează la rotirile rapide ale volanului. Dar așa cum spuneam, X-Trail nici nu vrea să fie sportivă, nu are pretenții dinamice, iar dacă înțelegi acest lucru, atunci te vei bucura de rularea confortabilă. După o anumită vârstă, nu mai vrei să iei fiecare viraj cu scârțâit de roți, realizezi că vrei mai degrabă să ajungi în siguranță și relaxat la destinație, nu doar mai repede cu câteva minute. Totul depinde de tine, cât de aproape ești de acea vârstă.

Se vede și se simte că Nissan X-Trail nu mai este un model pe o platformă nouă. 8 ani sunt mulți în această clasă. Nici nu s-a vrut să rivalizeze cu concurenții mai tineri, ci mai degrabă să oferă încă ceva pentru acei clienți obișnuiți cu modelele X-Trail. În curând o se vedem o nouă generație. Probabil cu un design mai excentric, probabil electric și ne vom bucura. Atunci Nissan X-Trail poate fi comparat cu rivalii de atunci. Dar sunt convins că vor fi unii care vor privi cu nostalgie spre această generație și o vor căuta pentru stilul ei practic, fără artificii inutile, ci doar un SUV practic.

Nissan X-Trail 1.7 dCi 150 oferit pentru test drive de Auto Europa Timișoara

10 mașini din ultimul deceniu

Nu le-am prins pe toate, cu toate că am carnetul de conducere de mai bine de 10 ani. M-am apucat să le conduc și să scriu despre ele acum jumătate de deceniu, așa că pe unele le-am experimentat, iar pe celelalte le-am prins încă din stadiu de idee. Anii 2010 vor rămâne în istorie ca perioada în care mașinile electrice au început să devină apreciate, să demonstreze că se poate o alternativă viabilă la motorizările cu combustibil fosil. Tot în ultimul deceniu am văzut ultimele hypercar-uri care folosesc încă tehnologia veche, dar combinată cu cea nouă. Am văzut reveniri spectaculoase, dar și mașini care nu au mai prins anii 2020. Mai jos veți putea citi despre cele mai interesante 10 mașini apărute în ultimul deceniu:

Tesla Model S

Fără îndoială, aceasta este mașina ultimului deceniu. Compania Tesla, dar mai ales CEO-ul Elon Musk au reușit să ne ofere un automobil extrem de dezirabil. Doar fanii adevărați ai motoarelor cu combustie internă ar putea să refuze un Tesla Model S în garajul lor. Model S a reușit într-o perioadă relativ scurtă să se afirme ca un model ce se poate bate cu orice tip de mașină, fie ea supercar sau limuzină. Dacă până la Model S, o mașină electrică înseamna ceva în stilul unui kart de golf, care avea autonomie de câțiva metri, Model S a venit să ofere performanțe uluitoare, autonomie comparabilă cu cea a unui automobil convențional, dar și design plăcut. Mă bucur că am avut ocazia să conduc un astfel de exemplar încă de când a apărut, aș putea spune, înainte să fie atât de populară. Probabil fără Tesla Model S nu am fi avut revoluția electrică ce se întâmplă chiar acum. Aveți mai jos link către articolul meu:

Toyota GT86

Tocmai în 2012, Toyota a prezentat împreună cu Subaru și brandul Scion din Statele Unite, un coupe compact, cu tracțiune spate și transmisie manuală, ce punea accentul pe distracție și experiența de la volan. În ultimii ani, Toyota nu avea nicio mașină sportivă, niciun model ce stârnea emoții. GT86 a venit să demonstreze că nu ai nevoie de foarte mulți cai putere pentru a te distra, ci doar de o mașină extrem de echilibrată, gândită cu un singur scop: acela de a-ți pune un zâmbet pe față. Din păcate vânzările au fost relativ slabe, cu toate că pe unele piețe a fost extrem de apreciat, mai ales pentru modificări, iar acum Toyota a reînviat numele Supra, tot un coupe relativ compact, dar cu performanțe mai bune. Totuși, GT86 rămâne una dintre cele mai bune mașini pentru condus din ultimul deceniu. Aveti mai jos link către articolul meu:

Alfa Romeo Giulia QV

Din 2007, italienii nu au mai avut un sedan sportiv în ofertă. Ultimul model, 156 GTA a fost extrem de frumos, a folosit un motor V6 cu personalitate, dar avea și tracțiune față. Un sedan Alfa cu propulsie nu a mai fost văzut de câteva generații. Apoi, în 2016, vedem noua Alfa Giulia Quadrifoglio. Un super sedan cu design specific italienilor, dar cu tracțiune spate, un motor V6 dezvoltat împreună cu Ferrari și conectat la o cutie de viteze manuală. Alfa Romeo Giulia QV a luat prin surprindere toată sfera auto, când a sărit ”la gâtul” mult mai titraților BMW M3 sau Mercedes Benz C63. Rămâne în continuare una dintre cele mai spectaculoase reveniri din ultimii ani, să sperăm că nu se va renunța la acest model. Aveți mai jos link către articolul meu:

Trinitatea hypercar-urilor

Le pun pe toate într-o singură mențiune, deoarece în 2013, pentru prima dată în istorie când am avut 3 hypercar-uri lansate deodată, McLaren P1, Porsche 918 Spyder și Ferrari LaFerrari, au intrat în competiție directă. Fiecare folosea câte un motor electric pe lângă clasicele V8 sau V12, făcând astfel trecerea către electrificare. Numai că fiind hypercar-uri, totul era pentru putere și viteză. Am stat cu sufletul la gură atunci când vechiul Top Gear a anunțat că vor face un comparativ, iar mai apoi, odată cu creșterea youtuberilor, am văzut multe alte dueluri între cele 3 hypercar-uri. A fost pentru prima dată când 3 producători de top au prezentat cele mai tari mașini ale lor în același timp. Nu mai ținea de bugete, nu mai ținea de imaginea de marcă, acestea au fost cele mai spectaculoase mașini lansate în anii 2010.

BMW 1M

Chiar la începutul deceniului trecut și pentru o perioadă foarte scurtă, de doar 1 an, BMW a construit superbul 1M. Singurul model M care are cifra înainte. În acea perioadă erau acuzați că mașinile lor erau mult prea grele, mult prea mari și pierdeau din filozofia mărcii, de a fi distractive. BMW 1M a fost construit ”din bucăți” folosind diferite elemente de la alte modele, pentru a crea un coupe compact, dar extrem de distractiv. Pentru că au fost produse extrem de puține exemplare, prețul unui 1M nu a scăzut practic deloc. Anii 2010 vor rămâne în istorie pentru unul dintre cele mai bune modele M create vreodată.

Porsche Taycan

Chiar dacă a apărut în ultimele luni ale deceniului trecut, Porsche Taycan va fi considerat unul dintre cele mai interesante și spectaculoase produse venite din partea Porsche. Dacă la început spuneam că Tesla Model S a rescris regulile pentru mașinile electrice, Taycan a reușit într-o perioadă scurtă să rescrie regulile lui Tesla Model S. Automobilul american a fost criticat pentru calitatea îndoielnică a interiorului, dar și pentru unele probleme de asamblare, așa că Porsche Taycan am putea spune că este primul model electric premium. Nu cred că se aștepta nimeni la începutul deceniului, ca un producător precum Porsche să lanseze un model electric, dar iată că acesta există, iar gloria lui abia începe.

BMW i8

Probabil că BMW i8 nu este considerat atât de important pe cât ar trebui. Până la acest model, mașinile hybrid sau cele electrice erau strict cele pentru oraș și erau destul de plictisitoare. BMW i8 a fost printre puținele modele ce au preluat design-ul conceptului direct pe mașina de serie. În plus, chiar se comporta ca un adevărat supercar, dar care la nevoie putea să meargă exclusiv în mod electric. E păcat că nu a existat o nouă generație, tocmai pentru a întări imaginea de marcă, dar i8 a deschis drumul spre alte supercar-uri hybride, spre design spectaculos, dar și spre tehnologii noi, ce se vor găsi pe alte modele bavareze. Aveți mai jos link către articolul meu:

Crossover-ul

Nu vorbesc despre un model anume, ci despre un întreg segment auto. Crossover-ul sau mini-SUV-ul a explodat în ultimii ani. Vânzările acestor mașini nu se mai opresc, iar acum fiecare producător are unul în ofertă. Fie că vorbim de modele de buget sau premium, lumea se schimbă, iar clasicele sedan-uri sau break-uri nu se mai găsesc în showroom-uri. Nu este un lucru îmbucurător pentru pasionații de condus, dar acest segment auto este unul extrem de important, ce a văzut o ascensiune incredibilă în din 2010.

Bugatti Chiron 300

Celebrul Bugatti Veyron a fost probabil cea mai importantă mașină apărută în anii 2000, tocmai pentru superlativele de care era capabil. Cel mai rapid, cel mai puternic și cel mai scump automobil de pe piață la vremea respectivă. Succesorul acestuia, modelul Chiron, nu mai poate fi considerat atât de special, deoarece este o continuare a primului Veyron. Toată exclusivitatea dată de Veyron, este în defavoarea lui Chiron. Totuși, anul trecut, o versiune ”de serie” a lui Chiron, denumită generic 300, a reușit să atingă o viteză de peste 300 mile pe oră, aproximativ 480 km/h, devenind astfel cea mai rapidă mașină produsă în serie. Este o viteză pe care niciun client nu o va atinge, dar este totodată un record ce nu cred că va fi doborât prea curând.

Honda Civic Type R

Am avut ocazia să conduc noua Honda Civic Type R, așa că nu greșesc când o includ în lista celor mai speciale mașini din anii 2010. Deoarece ultima generație a hatchback-ului nipon rescrie tot ceea ce credeam despre mașinile cu tracțiune față. Nu doar că este cea mai rapidă pe Nurburgring, dar este mai distractivă și mai stabilă pe viraje decât alte modele considerate cu adevărat sportive. Este impresionant cât de multă tehnologie este investită în această mașină și cât de distractivă este la condus, chiar dacă toată puterea merge doar pe puntea față. Aveți mai jos link către articolul meu:

Acestea sunt pentru mine cele mai interesante, importante, spectaculoase și bune mașini care au apărut în ultimul deceniu. Sincer nu a fost ușor să găsesc 10 mașini atât de importante, deoarece mașinile bune apar rar. Sunteți de acord cu acest clasament? Ați adăuga sau ați scoate vreun model? Lăsați un comentariu mai jos.

 

Prezentare: Nissan Juke

Chiar dacă Nissan Juke a apărut pe piață acum 10 ani și s-au vândut mai mult de 1 milion de unități, nu veți găsi niciun articol test drive cu această mașină pe blog. Am condus acum mulți ani un Juke Nismo RS, dar care era cu transmisie automată și nu mi s-a părut foarte interesant cât să merite un articol. De ce apare atunci o știre despre noul model? Pentru că începusem să scriu acel articol cu Nismo, legându-mă de design, în special aspectul exterior, dar apoi m-am oprit. Acum cu noul model, pot să scriu în voie despre cum arată, fără să trebuiască să scriu și despre cum se conduce. 

Da, aici pe blog vorbesc mult despre design-ul automobilelor pe care le conduc, dar nu numai, iar Nissan Juke este exemplul perfect. Vechea generație avea un design atât de ciudat, atât de diferit și nonconformist, încât a fost declarat cel mai urât automobil de nenumărate publicații. Se străduia prea tare, avea trei seturi de blocuri optice doar în față, unele erau rotunde, iar peste tot vedea muchii agresive împreună cu linii alungite. Este în continuare unul dintre cele mai ciudate SUV-uri de pe piață, dar așa și-a câștigat personalitatea. Iar mie îmi plac mașinile cu personalitate puternică. După 10 ani recunoști un Juke oriunde te-ai afla. În plus, nimeni nu a încercat să-l copieze, fiind în continuare extrem de original. Revenind la articolul de astăzi, noua generație este fără îndoială un Juke, dar unul pentru secolul 21, și nu mai este atât de radical ca vechea generație. Asta pentru că ne-am obișnuit noi cu el.

Ciudat, noul Juke are tot trei seturi de blocuri optice, dar cum spuneam, parcă acum nu ne mai deranjează, pentru că sunt ceva mai înguste și nu toate ies în evidență la fel de tare. Cele principale rămân rotunde, dar luminile de zi, poziționate pe capotă se integrează perfect cu noua grilă Nissan. Semnătura luminaosă din interiorul celor rotunde are trei brațe și cred că noaptea va fi foarte distinctivă. Noul Juke are o parte frontală mai bombată, iar jocul proporțiilor este mai bun. Aș putea spune că bara față se aseamănă destul de mult cu cea vechii generații. Dacă din față noul model este clar un Juke, Profilul și mai ales partea posterioară este prea comună. Plafonul destul de arcuit spre portbagaj poate avea altă culoare față de restul caroseriei, iar profilul general este mai angular. Se observă că portiera din spate nu are mâner vizibil pentru deschidere, iar linia geamurilor urcă mult spre lunetă. Din spate, noul Juke poate fi confundat cu un Nissan Micra pe tocuri, de la acesta preluând blocurile optice. În rest găsim jocuri de culori, personalizări specifice unui SUV urban. 

Interiorul noului Nissan Juke este mult mai modern, dar la fel de funky. Designerii au încercat să păstreze consola centrală ce imita rezervorul unei motociclete, dar acum este ceva mai îngust și nu atât de evident. Îmi place cum este configurat interiorul acestui model de prezentare, în două culori. Ecranul sistemului de infotainemt are 8 inch și poate fi conectat la smartphone prin intermediul Carplay sau Android Auto, iar opțional, Nissan oferă In-Car Wifi. Noul Nissan Juke va fi construit pe platforma CMF-B, pe care îl regăsim și pe Renault Captur, numai că noul Juke va fi ceva mai mare. Acesta este totuși semnificativ mai mare decât vechea generație, cu 10 cm mai lung și 3 mai lat. Aproape toată lungimea s-a dus în ampatament, ceea ce înseamnă că pasagerii din spate dispun de mai mult spațiu la genunchi. 

Cam atât aș fi putut să scriu și despre vechea generație. Discut design-ul, analizez fișa tehnică și asta e. Deoarece în afară de conceptul Juke R, care avea motor de pe Nissan GT-R, SUV-ul funky nu este deloc incitant la condus. Nici măcar noua generație nu va avea îmbunătățiri. La lansare va fi dispobil un singur motor. O unitate de doar 1 litri, ce produce 117 cai putere și 180 Nm. Acestea sunt cifre foarte slabe pentru 2020, iar fișa tehnică este și mai gravă. 10.4 secunde până la 100 km/h și viteză maximă de 180 km/h. Până și Dacia Duster se prezintă mai bine. 

Juke se vinde datorită design-ul funky, dar și a prețului relativ mic. Cred că va intra în competiție chiar și cu noul Ford Puma, pentru SUV-ulețe de oraș. Acum există fel și fel de caroserii cât mai trăsnite mai ales la SUV-uri urbane, dar când Juke a apărut, în 2009, a rescris regulile jocului, noul model doar continuă ceea ce a început originalul. 

KIA Sportage vs Nissan Qashqai

KIA Sportage vs Nissan Qashqai – Duelul vânzărilor

Am condus multe SUV-uri anul acesta. Mai multe ca oricând. Pe podeaua oricărui showroom vei vedea o mașină cu gardă la sol ridicată. Nu trebuie să aibă tracțiune integrală, ci doar să arate ca și cum ar urca câteva borduri din oraș. Aa, și să îți faciliteze urcarea și coborârea din mașină. Sunt probabil sute de astfel de exemple, fiecare cu zeci de motorizări și variante de echipare. Dar oricâte ar exista, se pare că nu stau foarte mult prin reprezentanțe. În 2019, clienții efectiv se bat să pună mâna și banii pe un model nou. Iar producătorii știu asta foarte bine, așa că după un timp relativ scurt, adică nici 5 ani, apar cu modele noi sau facelift-uri consistente. Două dintre cele mai vândute SUV-uri din România sunt KIA Sportage și Nissan Qashqai. Ambele au primit recent un facelift, iar ambele oferă motorizări performante și echipamente generoase. Puteam să fac un articol pentru fiecare mașină, dar cred că e mai bine să le pun față în față, să văd de unde este această dorință a clienților de a le avea în garaje?

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro Ambele mașini se adresează aceluiași tip de clienți. Familii tinere, persoane de vârsta a doua sau celor care vor o mașină practică, dar ieftină. Sunt excluși burlacii sau cei care vor să conducă sportiv. Asta face un SUV. Îți taie din start orice urmă de dinamică, și te lasă doar să te deplasezi dintr-un punct în altul economic și eficient. Totuși, pentru că pe turatiiscrise.ro îmi place să conduc mașinile pe care le iau în test, am căutat două motorizări cel puțin interesante. KIA Sportage folosește un motor de 1.6 litri, ce produce 177 de cai putere și 265 Nm, iar facelift-ul lui Nissan Qashqai primește noul motor de 1.3 litri, regăsit și pe Dacia Duster, dar care pentru exemplarul nipon produce 160 de cai putere și 260 Nm. Sunt cele mai apropiate motoare din ofertele celor doi producători, cu mențiunea că KIA Sportage are o masă ceva mai mare. Diferența este de peste 100 kg. Apreciez cei care totuși optează pentru un astfel de motor, deoarece înseamnă că s-au mai gândit cât de cât și la performanțe nu doar la un mijloc de transport. La urma urmei, după prețul final, un SUV de oraș se cumpără și din pricina design-ului.

KIA Sportage este foarte apreciat în România, mai ales că arată foarte modern, distinctiv în traficul românesc, cu linii și muchii agresive, dar în același timp suficient de compact. La fel am putea spune și despre rivalul Nissan Qashqai, numai că facelift-ul nu aduce schimbări dramatice, iar lumea a început să se obișnuiască cu design-ul angular. Strict din punct de vedere subiectiv, îmi place mai mult cum arată KIA Sportage, mai ales la exterior și mai ales în echiparea GT-Line. Modelul coreean avea și o culoare oranj deosebită care îl scotea și mai mult în evidență. Partea frontală este dominată de grila specifică ultimelor modele KIA, iar blocurile optice amplasate mult în partea superioară au o grafică luminoasă foarte frumoasă, chiar dacă s-au inspirat mult de la modelele Porsche. Câteva elemente cromate de culoarea bronzului, completează artificiile stilistice ale noului KIA Sportage. Profilul este foarte bine proporționat, jantele pe 19 inch sunt spectaculoase, iar partea inferioară din plastic negru, îi oferă mașinii robustețe. Din spate, singura schimbare importantă este faptul că blocurile optice sunt acum unite într-unul singur, din nou amintind de un model Porsche. Cu siguranță KIA Sportage se va vinde mai mult din pricina design-ului, față de Nissan Qashqai.

Modelul japonez nu este urât, dar parcă a început să devină destul de banal în peisajul românesc, cel puțin. Probabil că dacă mașina de test avea o culoare ceva mai excentrică, ar scoate-o mai mult în evidență. Până nu demult, Nissan Qashqai este considerat alternativa mai premium a unui Dacia Duster, cu toate că puse una lângă cealaltă, se vede diferența clară de calitate. Qashqai poate fi dotat opțional cu jante de 19 inch, la fel ca rivalul Sportage, care ar ajuta clar la imagine, dar cum vom vedea mai jos în articol, cu jantele mai mici, este și mai confortabil.

Nu știu de ce, dar pentru SUV-urile de oraș, mai ales cele non-premium, design-ul interior nu primează. Nici din partea constructorilor, dar nici a clienților. Totuși, cele două mașini din testul de astăzi, încearcă un design cât se poate de plăcut, cu o mulțime de funcții și butoane, dar și cu mult plastic la vedere. Îmi place totuși că zonele pe care le atingi cel mai des, au materiale calitative și arată bine. Vorbesc bineînțeles despre volane. Atât KIA cât și Nissan au volane cu design sportiv, priză excelentă și cusături contrastante. Ecranele sistemelor de infotainment sunt touchscreen, dar grafica lasă de dorit. Parcă ecranul Nissanului Qashqai era ceva mai lat. Layout-ul general este similar, ambele fiind destul de ergonomice. Multe dintre comenzile uzuale sunt acolo unde te-ai aștepta, cu mențiunea că modelul KIA de test era mai bine dotat. Acesta avea chiar și volan încălzit. Fiind un GT-Line, scaunele din KIA erau mai bine profilate, dar nu neapărat mai comode. Personal nu am nimic cu tapițeria din material textil, încă chiar o prefer, mai ales că vara pielea e prea caldă și iarna prea rece, dar din punct de vedere vizual, interiorul lui Qashqai arăta mult mai ieftin.

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro Într-un SUV de buget, plasticul este prezent peste tot. Sunt foarte puține locurile unde bucățile de plastic dur este ”întrerupt” de plastic lucios. Calitatea slabă a interioarelor este reflectată în prețul de achiziție, totuși. Ambele mașini au prețuri de sub 25.000 euro, iar cu programul RABLA, și cu dotări ceva mai puține, le-ai putea găsi chiar și sub 20.000 euro.

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro Prețul și design-ul sunt argumentele principale atunci când te gândești un astfel de SUV, dar dacă le echipezi cu motoarele potrivite, poți să ai parte de experiențe interesante. KIA Sportage a ajuns să aibă un motor destul de puternic, dintr-o cilindree relativ mică. Echipat cu o turbină, motorul de 1.6 litri, se laudă cu 177 de cai putere, care trag destul de bine mașina, mai ales în zona superioară de turație. După 3-4000 de rotații Sportage se simte puternic, chiar cu ruperi de aderență pe puntea față. Gestionarea puterii se face printr-o cutie manuală, care îmi amintea într-un fel de cea a modelului Proceed GT, dar care nu mi s-a părut la fel de potrivită pe un SUV. Ambreiajul este ușor, așa că nu este foarte incomod să conduci în oraș, dar suspensia destul de fermă, împreună cu jantele mari, înseamnă că Sportage este destul de inconfortabil. Mi-a plăcut direcția, cu toate că mașina are destul ruliu pe viraje, așa că nu poți să tragi tare când vezi un drum virajat. KIA Sportage este plăcut la viteze de croazieră, pe drumuri naționale, iar puterea motorului de ajută la depășiri. La plecările rapide de pe loc, cutia manuală se simte că se forțează mai ales în treptele inferioare. Accelerația până la 100 km/h se realizează în 9.5 secunde, ceea ce pare puțin, în comparație cu puterea generată.

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro Spre deosebire, Nissan Qashqai se simte mult mai ușor, mult mai confortabil. Noul motor de 1.3 litri se potrivește perfect pe o astfel de caroserie, și cred că pe un hatchback precum Pulsar este chiar distractiv. Încă de la primele accelerări, cuplul intervine mai devreme și pare că Qashqai este chiar mai puternic decât cei 160 de cai putere pe care îi are. Îndiferent de treapta de viteză motorul trage foarte bine, iar cilindreea mică nici nu se simte. Nici măcar sunetul nu este unul deranjant, la fel cum se întâmplă la astfel de motoare. Depășirile sunt sigure, iar eficiența motorului este mult mai bună decât la KIA. Mergând pe aproximativ același traseu, atât urban, cât și extraurban, Nissan Qashqai a consumat aproximativ 8l/100 km, pe când KIA avea o valoare medie de 13l/100km.

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro SUV-ul nipon era mult mai confortabil, lucru datorat de jantele mai mici, dar parcă și ceva mai dinamic. Se așeza mult mai încrezător pe viraje, iar masa mașinii, de doar 1300 kg, îl face să se simtă bine și pe frânare. Totuși, poziția la volan este mai înaltă decât în KIA, care avea scaunul poziționat nespecific de jos pentru un SUV, mai ales unul de buget. Strict din punct de vedere al motorului, cel de 1.3 litri a lui Qashqai este mai bun. Sunt chiar curios cum se simte într-un Duster, fiind în esență aceeași unitate, cu 10 cai putere mai puțin. Chiar și cutia de viteze era mai potrivită în Qashqai decât în KIA. Dacă în SUV-ul coreean mi-aș fi dorit o automată, fie ea și CVT, în Nissan, nu am avut același sentiment.

KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro KIA Sportage vs Nissan Qashqai - www.turatiiscrise.ro

Nu știu cum s-ar comporta aceste rivale dacă ar avea motorizări diesel sub capotă. Atunci povestea cuplului ar trebui să fie mai diminuată, așa că sentimentul de la volan să fie mai apropiat. Totuși, aceste motorizări pe benzină sunt cât se poate de apropiate, iar în ultima perioadă, clienții optează tot mai mult motorizări benzină. Oricare ar fi alegerea, aceste două bestseller satisfac dorințele clienților. Nimeni nu optează pentru un SUV și se așteaptă la sportivitate. Totuși, dacă se vrea ceva cât de cât apropiat și să mimeze senzații dinamice, aceste SUV-uri le oferă.

Nissan Qashqai oferit pentru test drive de Auto Europa – dealer Nissan Timisoara

KIA Sportage GT-Line oferit pentru test drive de Silver Motors – dealer KIA Timisoara

Prezentare: Nissan GT-R facelift 2017

Generaţia actuală a supercar-ului nipon este cu noi încă din 2007. Asta înseamnă aproape 10 de ani performanţă pură, discuţii aprinse, timpi pe circuit sau dacă este mai rapid sau nu decât un Bugatti Veyron. Da, asta a reuşit să facă un Nissan de sub 100.000 de euro. Să se bată cu hypercar-uri. Dacă acum 10 ani era considerat un automobilul cu cel mai bun raport performanţe-preţ, după nenumărate facelift-uri şi variante, acesta a ajuns la performanţe şi mai bune, dar preţul a crescut exponenţial.

2017-Nissan-GT-R-FL-14 Cu toate că această generaţie, denumită R35, a apărut acum foarte mult timp şi în ciuda diferitelor facelift-uri, eu nu am apucat să scriu niciodată despre acest supercar. Sunt convins că mulţi dintre cei care citesc acest blog au văzut nenumărate modele GT-R atât în comparaţii, dar mai ales modificate. Sunt preferatele tunerilor. Există nenumărate kit-uri aerodinamice, dar nu numai. Cunoaştem maşina din absolut toate punctele ei, dar sperăm în continuare la un model nou. Probabil R36. Până atunci însă, Nissan ne prezintă facelift-ul pentru anul 2017, care este cel mai schimbat de până acum.

2017-Nissan-GT-R-FL-12 În cadrul Salonului Auto de la New York am putut vedea ultimul facelift al GT-R-ului R35, care vine cu schimbări la exterior, interior, motor, dar care este şi mai rafinat, după spusele oficialilor niponi. Aceasta era una dintre problemele modelelor anterioare şi anume rafinamentul. Acest facelift ne prezintă o parte frontală redesenată, unde remarcăm noua grilă Nissan în V, cu design cât se poate de…american, aş putea spune. Blocurile optice şi aproape identice cu cele ale modelului actuale, cu linie de lumini LED curbată pe lungime. În schimb bara frontală este mai dreaptă, oferă un splitter interesant în partea inferioară, este dominată de grila specifică modelului R35, iar pe laterale sunt prezente prize de aer ce incorporează lumini de zi cu LED. Micile schimbări nu par a fi foarte diferite faţă de modelul precedent, dar la o privire mai atentă, putem vedea că aproape schimbă aspectul părţii frontale. Din păcate, profilul şi posteriorul maşinii a rămas practic neschimbat, avem în continuare aceeaşi linie a plafonului, cu stâlpii parbrizului de culoare neagră, iar în spate regăsim aceleaşi stopuri rotunde. Acestea sunt semnătura modelelor GT-R de la Nissan, dar bara posterioară este asemănătoare cu cea a modelului Nismo.

2017-Nissan-GT-R-FL-22 2017-Nissan-GT-R-FL-21 2017-Nissan-GT-R-FL-30 Schimbări mai importante se regăsesc la interior, unde inginerii şi designerii japonezi au redesenat consola centrală, care are acum doar 11 butoane, în comparaţie cu 27 ale modelului anterior. La prezentarea oficială, oficialii Nissan au spus că au vrut ca modelul 2017 să fie mai rafinat şi mai confortabil. Este interesant, având în vedere că modelul GT-R este venerat de populaţia cu vârsta de sub 16 ani. În fine, interiorul este mai elegant, mai frumos, volanul super sportiv a fost înlocuit cu unul mai clasic ce are padelele montate pe acesta, dar ecranul sistemului de infotainment şi al managementului maşinii a rămas în continuare în partea superioară a consolei. În afară de volanul nou şi faptul că Nissan a ales să prezinte maşina cu un interior bej, nu sunt diferenţe faţă de modelele mai vechi.

2017-Nissan-GT-R-FL-41 2017-Nissan-GT-R-FL-40 2017-Nissan-GT-R-FL-39 2017-Nissan-GT-R-FL-38 Unul dintre cele mai discutate aspecte ale modelului Nissan GT-R îl reprezintă motorul. Pentru că inginerii japonezi au reuşit să scoată 565 de cai putere din motorul V6 de 3.8 litri. În orice discuţie se va aduce la cunoştinţă faptul că dacă japonezii scot atâta putere dintr-un V6, de ce nu se poate scoate 1130 dintr-un V12? Există şi discuţii de astea. Eu am asistat la câteva. Cu toate acestea, nu se poate contesta faptul că Nissan GT-R este capabil de performanţe uluitoare, mai ales când ne gândim că timpul până la 100 km/h este de sub 3 secunde, iar pe circuit sunt puţine maşini ce pot să-i pună probleme. Cel puţin maşini din aceeaşi categorie de preţ. Totuşi, pentru modelul 2017, Nissan a decis să monteze sistem de reducere a zgomotului evacuării şi o setare de confort pentru suspensii. Cu toate că este mai bun şi mai rapid decât modelul precedent, am impresia că noul GT-R se vrea mai soft.

2017-Nissan-GT-R-FL-34 2017-Nissan-GT-R-FL-35 2017-Nissan-GT-R-FL-36 Pentru că a fost lansat în America, anul acestui model va fi 2017, aşa că trebuie să ne aşteptăm la alţi vreo 2 ani până să vedem un Nissan GT-R complet nou, cu, sper, un total alt design. În aceşti 10 ani de la lansare a devenit extrem de iconic, dar nu mi-a plăcut niciodată. Este mult prea masiv. Cu toate acestea, aş da orice să conduc unul. Mai ales contra unui Bugatti Veyron.

2017-Nissan-GT-R-FL-26 2017-Nissan-GT-R-FL-25 2017-Nissan-GT-R-FL-24 2017-Nissan-GT-R-FL-7 2017-Nissan-GT-R-FL-5 2017-Nissan-GT-R-FL-1

Test drive Nissan X-Trail

IMG_0321

Voi încerca să judec noul Nissan X-Trail din două puncte de vedere. Primul fiind faptul că acest nou model este total diferit faţă de vechiul, iar al doilea, pentru că este total diferit faţă de vechiul model. O să exemplic pe parcurs de ce punctele de vedere sunt asemănătoare, dar totuşi diferite.

Nu pot să nu privesc noul X-Trail fără să fac comparaţie cu vechiul model. Lansat în 2005, prima generaţie a fost o maşină, hai să-i spunem, urâtă. Nu atrăgea în niciun fel. Mai ales când te urcai la interior. Dar era o alternativă pentru cine voia un SUV de oraş, care să fie capabil de mersul în offroad. A doua generaţie, a finisat toate greşelile primei generaţii, şi i-au oferit Nissan-ului o înfăţişare ceva mai masculină, cu linii drepte şi muchii bine definite. Era un fel de outsider în segment. Când toţi făceau maşini frumoase, X-Trail a rămas mai agricultural. Dar eu consider că acest aspect îi oferea personalitate. Între timp, clienţii de automobile crossover nu au mai gustat acest design, fapt pentru care avem acum un X-Trail care poate fi numit frumos, chiar spectaculos, pe alocuri, dar care îşi pierde din personalitate. Read more

Reinventarea succesului

_DSC0031

Pe piaţa din România, Nissan se identifică foarte uşor cu automobilul de teren. Sunt extrem de puţine maşinile de oraş Nissan Micra sau Note, cu atât mai puţine sportivele 370Z şi impresionantul GT-R. Dar acest aspect este de bun augur, pentru că Nissan este un specialist când vine vorba de automobile 4×4 sau mai nou SUV-uri de oraş. Ţin minte ce isterie a făcut Nissan Patrol în ţara noastră. Era printre ultimele exemple de off-roader adevărat, cu şasiul separat de caroserie, dar care oferea lux demn de o limuzină. Apoi mi-a plăcut extrem de mult cuplul Pathfinder şi Navara. Încă o dată, imaginea de dur era prezentă în gama Nissan. Pathfinder era pătrăţos pentru anul în care se afla, fapt pentru care a fost dorit de mulţi, dar criticat de alţii. În ultimii ani, Nissan încearcă din răsputeri să îşi schimbe imaginea de băiat dur, abordând un stil mai cuminte, aproape feminin, dar care de multe ori iese foarte bine în evidenţă. Read more

Prezentare: Nissan Navara

2015-Nissan-Navara25-620x432

Tot timpul mi-a plăcut modelul pick-up Navara a constructorului Nissan. Era tot timpul mai oldschool în comparaţie cu concurenţa. Îmi plăcea asta la un pick-up. Dar cu noul model, Nissan a făcut pasul feminin cu Navara. Este prea soft. Nu mă înţelegeţi greşit. După standardele frumuseţii în materie de maşină, noul Navara este mai frumos. Mai ales datorită elementelor cromate la nivelul grilei faţă, dar şi a capotei care este acum ceva mai curbată. Aceste elemente răpesc din masculinitatea fostei generaţii.  Read more