Mercedes Benz 300SE Brabus – Test Drive

Mercedes Benz 300SE Brabus

Conduc multe mașini noi. Care mai de care mai spectaculoase. Fie prin tehnologie, fie prin design sau modul în care se conduc. Mașina nouă îți oferă un oarecare sentiment de siguranță, poate chiar de importanță, dacă ne gândim la mărcile premium și sunt curios tot timpul ce urmează să apară. Ce ne rezervă viitorul? Cum vor fi mașinile în următorii ani? Totuși, nu poți să te gândești la viitor, fără să te uiți în trecut. Trebuie să vezi de unde ai plecat și unde s-a ajuns. Din punctul meu de vedere, mașinile din ziua de astăzi și-au pierdul din personalitate. Acel efect de impozanță clasică, fără să epateze neapărat. Astăzi, mașinile impunătoare, se diferențiază prin mărimea grilei sau prin numărul de LED-uri pe care le vezi venind. A fost o perioadă când imaginea unei mașini impunea respect. Prin simpla linie a metalului caroseriei. Prin forma simplistă, dar cu mult caracter. Detaliile erau atent studiate, nu doar puse acolo de dragul design-ului.

Mi-am dorit de mult să conduc pe acest blog și mașini vechi. Sunt pasionat de tot ce înseamnă automobilul, indiferent de perioada de fabricație. Atunci când găsești și un exemplar rar, știi că trebuie să faci tot ce îți stă în putință să-l conduci sau măcar să fii aproape de unul. Ceea ce vedeți în aceste imagini se numește Mercedes Benz W126 300SE Brabus, pe numele său complet și este una dintre cele mai speciale mașini pe care am ajuns să le conduc. Anul trecut eram la volanul unui Mercedes Benz 500E, o mașină cel puțin la fel de specială, așa că mi-am propus să conduc cât mai multe modele Mercedes Benz din acea perioadă romantică, când Bruno Sacco își punea semnătura pe caroseria germanelor ce ieșeau pe poarta fabricii din Stuttgart. Ca pasionat de automobile este imposibil să nu fii atras de schițele și mașinile desenate de Bruno Sacco, tocmai datorită simplității aparente, dar care ascunde o complexitate aerodinamică incredibilă.

Într-un clip postat de Tirla Sergiu GAO, am văzut sigla Brabus, urmat apoi de stopul inconfundabil Mercedes Benz S-Class W126 și imediat i-am zis că vreau să vin să văd mașina. Mi-a povestit câteva pe scurt, dar nimic nu m-a pregătit pentru ce urma să văd și să experiementez cu adevărat. La ceva timp după acea discuție, eu mă aflam la volanul unui RAM 1500 de la Silver Motors în drum spre Brad, în Hunedoara, acolo unde acest W126 Brabus a fost readus la viață de proprietarul său actual. Când am ajuns, mașina încă nu era la locație, așa că am putut să o văd mai bine rulând încet spre mine.

Poate că ceea ce veți citi în următoarele rânduri e o părere subiectivă, dar pentru mine, Mercedes-urile din anii 70-80 au un design atemporal. Efectiv nu se demodează și sunt la fel de spectaculoase, ca atunci când pe drum erau numai Dacii sau Oltcit-uri. Totuși, în cazul acestui W126 Brabus, vorbim de îmbunătățiri estetice, ceea ce accentuează fiecare linie, iar pentru un ochi avizat sunt elemente foarte rare. În anii 70 și 80, Brabus era un tuner la început de drum, pornit din dorința fondatorului Bodo Buschmann de a modifica Mercedes-urile familiei atât estetic, cât și mecanic. Tot pe atunci, cine își dorea să aibă un Brabus, putea să meargă oricând la atelierul Brabus din Bottrop și să-și personalizeze după bunul plac mașina. Brabus punea la dispoziție bări, praguri, jante, interioare sau upgrade la motor și era suficient să achiziționezi un pachet, pentru a avea pe portbagaj sigla Brabus. În cazul acestor tuneri, cum e AMG, Brabus, Lorinser, modificările erau aduse de pasionați adevărați, nu erau companii mari, care să colaboreze direct cu mărcile. Tocmai de aceea, să vezi acum un Mercedes Benz preparat de Brabus în anii 80, e cu atât mai special.

Povestea acestui W126 Brabus a început acum vreo 7 ani, când proprietarul a cumpărat mașina cu 1200 euro, dar nu era nici pe departe în stadiul acesta. În tot acest timp, a căutat piese, jante, a revopsit integral caroseria, a retapițat interiorul și a refăcut motorul. După spusele lui, încă nu e perfectă, dar niciodată un proiect de restaurare nu se va sfârși. Un Mercedes Benz S-Class W126 este deja o mașină foarte frumoasă, cu o siluetă inconfundabilă, dar un Brabus W126 are o bară frontală mai sportivă, cu o ”buză” foarte joasă, praguri profilate, care împreună cu panourile specifice design-ului Sacco, schimbă foarte mult proporțiile mașinii. Inclusiv bara posterioară este mult mai aerodinamică și mai sportivă, un element ce teoretic nu ar trebui să se potrivească cu un S-Class, dar arată atât de bine. Bineînțeles totul e completat de suspensia mai joasă, care coboară caroseria mai aproape de roți, iar atunci impactul vizual este complet. Jantele sunt de asemenea speciale pe această mașină. Pentru că în anii 80, Brabus nu avea puterea necesară să-și confecționeze jante proprii, aceștia cumpărau jante de la Rial, acestea fiind modelul Mesh, pe care ulterior le modificau lățimea, pentru a se așeza mai bine pe mașină. Acest W126 Brabus are jante cu 8J pe față și 9J pe spate.

Blocurile optice relativ înguste, cu semnalizările galbene, toate elementele exteriorului cromate, inclusiv grila radiatorului, de mari dimensiuni fac din această mașină, una dintre cele mai ”cool” prezențe pe stradă. Efectiv toată lumea întoarce capul, toată lumea te salută sau îi face poze. Prin câteva elemente specifice, Mercedes Benz W126 Brabus reușește să fie în același timp impunătoare, dar și elegantă. Cum spuneam în video-ul postat pe paginile social media turatiiscrise.ro, este genul de mașină pe care un gangster din anii 80 l-ar conduce. Sau mai exact ar fi condus, deoarece, oricât de spectaculos mi se pare exteriorul, trebuie să te urci la volan.

Aici totul se schimbă. Încă de la primele secunde în mașină îți dai seama că e ceva foarte special. În primul rând, vezi scaunele electrice, cu memorie și funcții ergonomice, adică de la un buton poți să reglezi intensitatea cu care să te strângă pe laterale, suportul lombar, inclusiv tetierele sunt electrice. Apoi afli că scaunele acestea nu au burete, ci iarbă de mare, iar arcurile sunt din oțel. Pielea care le înfășoară are 4 mm grosime și sunt unele dintre cele mai confortabile scaune în care am stat. Aici incluzând mașini noi de sute de mii de euro. Efectiv te afunzi în ele și nu te interesează deloc suspensia mai joasă, mai rigidă. Tu ești exteriorizat de tot, iar denivelările nici nu pătrund în spătarul scaunului. Îți muți privirea și vezi un volan de dimensiuni considerabile, exact așa cum erau odată, dar pe acest model are inserții de lemn atât în partea superioară, cât și în partea inferioară. Este o dotare opțională Brabus, iar transmisia manuală era opțională pe W126.

Da, pe Brabus W126 puteai să alegi să schimbi tu treptele, chiar dacă vorbim de un S-Class. E cu adevărat special, mai ales că în instrumentarul de bord, vezi turometrul care are linia roșie la 6500 de rotații pe minut. Lângă, este calculatorul de bord, din nou o dotare extrem de rară pe modele din acești ani, doar pe 500E, am mai văzut cum funcționează un astfel de sistem. E interesant că după aproape 40 de ani, totul funcționează perfect și îți arată un consum mediu de aproximativ 8 litri la 100 km. Totul este electric în W126 Brabus, de la trapă la perdeluța electrică din lunetă, o dotare opțională de câteva mii de mărci. Găsești climatizare automată pe două zone, un telefon pentru șofer, dar și o consolă centrală absolut genială.

Tot ceea ce vedeți în imagini face parte din sistemul de sonorizare Clarion G80. Avem magazie de casete, tuner, egalizator, amplificator și tweetere. Din păcate, boxele nu mai sunt cele originale și sunt foarte greu de găsit, dar așa ne putem da seama de clientul original al acestui W126 Brabus. Întreg design-ul bordului este simplist, dar încărcat de dotări opționale, iar dacă ești familiarizat cu design-ul curat al unei console centrale Mercedes Benz din anii 80, atunci în W126 Brabus, totul e la superlativ.

Se vede clar că această mașină a fost configurată și pentru a fi condusă. Pentru că nu vorbim de versiunea cu ampatament lung a lui S-Class, dar care are transmisie manuală. Așa că pe locurile din spate nu ai chiar spațiul imens al unui SEL, dar inclusiv scaunele posterioare sunt electrice, pentru că nu avem o banchetă clasică, ci două fotolii individuale. Probabil cea mai spectaculoasă dotare ce se vede din spate, este telefonul cu receptor de mari dimensiuni, care de fapt este poziționat în cotieră, cotieră ce se ridică, pentru ca pasagerul spate să aibă acces la telefon. De pe locurile din spate, totul arată spectaculos și cât stăteam acolo, mă imaginam cel puțin Gordon Gekko, din Lupul de pe Wall Street. După impactul vizual extrem de puternic, dat atât de design-ul tipic a lui W126, plus multitudinea de dotări de la interior, era momentul să conduc mașina. Pe această cale îi mulțumesc încă o dată proprietarului, pentru încrederea de a lăsa o astfel de bijuterie pe mâna mea.

Eram puțin stresat mai ales de faptul că suspensiile sport coboară destul de mult mașina, iar garda la sol nu îți permitea să treci peste toate denivelările din asfalt. Totuși, am pornit superbul motor M103 cu 6 cilindri în linie, o motorizare pe care o cunosc, aspirată, care produce 180 de cai putere. Da, poate că atunci când te gândești la Brabus, te-ai aștepta la mai mulți cai, dar cum spuneam, în anii 80, Brabus putea să modifice doar exteriorul, fără să ”umble” la mecanică. Dar sincer, acesta este un motor foarte frumos, carismatic, care se turează până la 6500 de rotații pe minut și îți oferă puterea liniar. Este și un motor silențios, potrivit pentru un S-Class, doar pe finala de evacuare are un sunet ceva mai înalt. Cu transmisia manuală m-am împăcat foarte bine, chiar nu au fost momente când aș fi vrut o automată. Spre deosebire de mașinile noi, în acest W126 Brabus îți poți modifica poziția volanului electric doar pe adâncime, așa că pentru mine, diametrul mare al volanului și faptul că trebuia să stau ceva mai în spate, pentru a ajunge cum trebuie la pedale, nu îmi oferea un sentiment neapărat de sportivitate.

Dar nici nu mă așteptam să găsesc vreo mașină sport. W126 Brabus nu este acea ”balenă” cum te-ai aștepta, dar preferă viteza în linie dreaptă. Cum rulam cu mașina, în afara orașului, la viteze de autostradă, mașina parcă se așeza și mai bine, fapt ce demonstrează încă o dată, că aceste mașini au fost făcute pentru autobahn-ul german. Cu siguranță atinge și acum viteza maximă constructivă, care e peste 200 km/h, totul în liniște și siguranță deplină.

La întoarcere, trebuia să îmi fac și eu o poză cu mașina, pentru că așa ceva nu mai întâlnești în fiecare zi. Voi căuta în continuare mașini clasice deosebite, pe care să le testez pe blog. Pentru că după mai multe teste cu mașini noi, cu mașini electrice, cu multe plastice în interior și foarte vagi, să te urci într-un Mercedes Benz W126 300SE Brabus, este, pentru un pasionat de mașini, o reamintire a faptului că iubim mașinile. Acestea sunt ”obiectele” care ne-au trezit emoții când eram mici, iar acum ne putem bucura de ele. Iar ca orice proprietar de Mercedes-uri vechi, lângă acest W126 Brabus mai există și alte modele germane, cel puțin la fel de spectaculoase, așa că drumurile mele spre Brad vor fi tot mai dese.

Mulțumiri speciale Tirla Sergiu GAO care a pus la punct această întâlnire și îi mulțumesc lui Cipri pentru că a salvat acest Mercedes Benz 300SE Brabus

Foto: Adi Moga