Opel Mokka – Revoluția franco-germană

Sunt puține mărci în Europa cu o istorie mai îndelungată decât cea a lui Opel. În documentarea mea despre cel mai nou model lansat, am regăsit o marcă extrem de competitivă, dar cu un management controversat, care aproape că i-a adus falimentul. Știați că Opel a fost primul producător care a avut o linie de producție de masă? Sau primul producător german care a vândut 100.000 de modele într-un an? Sau că au avut primul automobil de serie mare cu caroserie monococă în 1935? Da, Opel a fost o companie inovatoare, chiar dacă Adam Opel nu și-a văzut niciodată firma producând automobile. Când a fost listată la bursă în 1929, General Motors a cumpărat 90% din acțiuni, devenind proprietarul Opel până în 2017. O bună parte de vreme, germanii au avut succes, iar Opel venea cu tot felul de inovații și cu modele excelente pe piața din Europa. Abia în anii 90, când GM a vrut să intre pe piața din Asia, atunci au început să renunțe la investițiile în Opel și chiar să se folosească de profitul generat de aceștia. Așa mult a decăzut pe plan financiar, încât aproape 20 de ani, Opel nu a fost pe profit.

Totuși, în acești ani grei, au scos câteva modele demne de luat în considerare și acum. Numai că platforma folosită era deja învechită, iar dezvoltarea uneia noi, presupunea fonduri de care GM nu dispunea. Așa că din 2017, Opel a fost preluat de Grupul PSA de unde fac parte Peugeot și Citroen, iar din 2021, devine sub-brand Stellantis. Acum începe revoluția franco-germană.

După 90 de ani de conducere americană, ai mai putea spune că Opel este o marcă germană? Ei bine, și-au păstrat foarte bine identitatea, chiar și acum când sunt sub patronaj francez. Cel mai nou model, Mokka, are niște tușe retro, din era romantică Opel, care au fost foarte bine intergate pe un model modern. Noul Opel Mokka este construit pe platforma CMP, deci a citadinelor compacte, dar la suprafață este un Opel revoluționat. Nu mai are nicio legătură cu vechiul Mokka sau Mokka X, ci acum are o personalitate proprie și un caracter special. Fosta generație se încadra cumva între caroserii, nefiind niciun hatchback, nici SUV, nici monovolum.

Noul Opel Mokka este un SUV de oraș, cu proporții aproape perfecte. Știe ce vor clienții, și asta livrează. Este mai scurt decât modelul pe care îl înlocuiește, dar spațiul a rămas la fel, datorită compactizării. Privit din față iese în evidență Opel Vizor, adică spațiul dintre blocurile optice, asemeni unui vizor și care face trimitere la grila vechiului Opel Manta. Noul Mokka oferă în standard blocuri optice cu iluminare Matrix LED, iar când sunt stinse acestea sunt complet negre. Partea din față este foarte distinctă, fără să aibă grile specifice, ci doar câteva prize de aer. În zona inferioară, așa cum se pretează la un SUV, avem panouri de culoare neagră, pentru protecție la lovituri, dar și pentru un look mai robust. Privit din lateral, noul Opel Mokka este foarte compact, dar roțile împinse spre extremități compensează la jocul proporțiilor. În versiunea de test pusă la dispoziție de Autoglobus 2000 din Timișoara, avem GS-Line, cu trimitere directă la modelele Gsi din trecut, dar și la câteva elemente sportive, cum ar fi jantele negre cu diametru de 18 inch sau plafonul constranstant cu stâlpii roșii. Opel Mokka arată deosebit, și se distinge destul de clar de frații de platformă.

În spate, lucrurile sunt ceva mai domolite. Blocurile optice sunt conveționale, dar oferă și acestea iluminare cu LED. De remarcat că acum, denumirea modelului tronează pe o suprafață mare a capacului portbagajului. Îmi place și că Opel nu s-a zgârcit și oferă o evacuare vizibilă, cromată, pentru sistemul de evacuare. Per total, Opel Mokka mi se pare un automobil foarte bine proporționat, cu niște trăsături deosebite, iar, discutabil, este mai frumos decât frații de concern.

Dacă exteriorul este subiectiv mai frumos, odată intrat în habitaclu, lucrurile sunt clare. Dintre toate modelele construite pe această platformă, cel mai mult mi-a plăcut în Mokka. Spun asta deoarece încă nu m-am obișnuit cu volanul de la modelele Peugeot, în Citroen mi s-a părut design-ul prea banal, iar în DS3 Crossback, prea excentric. În schimb, noul Opel Mokka are un interior foarte bine construit, cu un design potrivit, foarte ergonomic, noul limbaj fiind Opel Pure Panel. Asta înseamnă că șoferul are în fața sa un bord format din două display-uri foarte intuitive. În spatele volanului este cel de 12 inch pe care sunt afișate toate informațiile despre deplasare, care pot fi configurate în mai multe meniuri cu design diferit, iar display-ul central este cel al sistemului de infotainment. Bineințeles, grafica este similară cu cea ale fraților de Grup, dar este bine gândită. Pentru că vorbim de GS-Line, aceste ecrane sunt încadrate de o bandă roșie, care delimitează frumos zona superioară a bordului. De fapt, accentele roșii le vedem în mai multe locuri, pe scaune sau în jurul aeratoarelor. Un alt plus ergonomic este dat de faptul că Mokka nu a renunțat complet la butoanele fizice. Astfel, sub ecranul central avem câteva butoane shotcut, iar comenzile climatizării sunt rotative, deci le poți acționa și fără să-ți iei ochii de la drum.

Pe consola centrală avem modurile de condus, iar pentru aerisirea spațiului, selectorul transmisiei este ”ascuns”. Poate că la început pare greu de utilizat, în primii kilometri cu mașina, îți dai seama că e chiar natural. Chiar dacă vorbim de o mașină din clasa mică, spațiul interior este suficient, iar în stilul Opel, scaunele din față sunt perfecte. Cel al șoferului coboară foarte mult, pentru o poziție sportivă, iar șezutul este extrem de moale. Chiar și în variantă cu material textil, te afunzi foarte confortabil, și este o plăcere să petreci multe ore la volanul noului Opel Mokka. Din multe puncte de vedere, Opel Mokka pare mult mai bine gândit pentru publicul general, spre deosebire de Peugeot sau DS, unde trebuie chiar să îți placă acel design. Atunci când mai multe mașini împart aceeași platformă tehnică, acestea sunt lucrurile pe care le urmărești. Senzația de la interior și design-ul exterior, deoarece mecanic, nu se vor simți mari diferențe.

Sub capota noului Mokka este un motor de 1.2 litri Turbo, cu 3 cilindri care produce 130 de cai putere. Am fost cu mai multe modele care au acest motor și în afară de gabarit, se simt asemănător. Micul motor produce 230 Nm, iar 1.2 tone ale lui Mokka se mișcă bine, până într-un punct. Accelerația până la 100 km/h se realizează în 9.2 secunde, iar asta spune multe despre livrarea puterii. În condiții de trafic urban, Mokka este sprinten, pleacă destul de rapid de la semafor, dar odată ce ajungi la viteze mai mari, lipsa cuplului se simte. N-aș spune că este un automobil dinamic, deoarece nu asta se vrea de la un SUV de oraș. În schimb, noul Mokka este confortabil, suspensia absoarbe bine denivelările, iar direcția extrem de ușoară, îl face manverabil în oraș. Aproape că nu există loc de parcare unde să nu încapă noul Mokka. Nu există variantă cu tracțiune integrală, așa că ieșirile pe serpentine vor rezulta în subvirare, dacă se forțează. Transmisia schimbă destul de lent, deci nici pe reprize nu vei avea parte de senzații sportive. Sunt convins că în viitor vor apărea și modele mai puternice, dar dacă e să ne luăm după declarațiile oficialilor Stellantis, nu vor exista modele Peugeot GTi, deci, prin urmare, nici Opel Mokka GSi. O variantă mai dinamică ar fi electricul Mokka-e, dar voi lăsa mai mult loc de discuție, atunci când îl conduc.

În cei peste 120 de ani de când produc mașini, Opel a fost condus în mare parte ”de altcineva”. După o dominație americană, a venit revoluția franco-germană, care duce această marcă la un nivel foarte competitiv, datorită infuziei de capital. Totuși, rămân elemente tipice Opel, iar la sfârșitul zilei, alegerea este subiectivă, în funcție de preferințe.

Opel Mokka GS-Line oferit pentru test drive de Autoglobus 2000 Timișoara