Mașina Anului 2021 în România

Într-un an plin de dificultăți, cum a fost 2020, e destul de dificil să gestionezi logistica. Multe lucruri se întâmplă departe de casă, dar nici nu vrei să ratezi ceva. În același timp te gândești la sănătatea ta și a celor din jur, iar asta face lucrurile cu atât mai dificile. Cu toate acestea, am avut timp mai bine de două luni să pun în aplicare invitația primită de a fi în juriul care decide ”Mașina Anului 2021 în România”. Am primit cu brațele deschise această invitație, păstrând totuși distanțarea, iar în data de 8 decembrie am plecat în lungul drum din Timișoara spre Academia Titi Aur, via București.

Din câte știți, mașinile mele personale nu se prea încadrează în termenul de ”drum lung”, una având suspensie mult prea joasă, alta având anvelope ce nu se pretează la peste 500 km de asfalt. Cea mai bună soluție a fost să închiriez un model de generație precedentă a unui finalist pentru această competiție. Mai exact, mă aflam la volanul unui Renault Captur fabricație 2018, iar totul decurgea perfect. Am plecat din Timișoara la ora stabilită, iar spre seară, l-am luat pe Răzvan din Brașov, știind că vom ajunge pe noapte la București. Dintr-o superstiție, nu urmăresc prognoza meteo, pentru că sunt de părere că oricum nu am cum să schimb ceva, așa că nu are rost să mă îngrijorez cum va fi vremea. Ei bine, pe cum ne apropiam de București, niște fulgi de zăpadă desprinși parcă din poeziile lui Coșbuc, au început să se așeze pe parbriz, dar și pe șosea. Trebuie să precizez că din Timișoara am plecat de la multe grade peste 0, deci nu mă așteptam deloc să găsesc zăpadă de câțiva centimetri în capitală. Dar cu un optimism nespecific, am așteptat cu nerăbdare ziua următoare.

Dimineața, mult prea devreme, am ajuns la Academia Titi Aur, unde cele 7 mașini finaliste erau acoperite cu un strat de zăpadă. Nici circuitul nu era mai uscat, dar știam că toate aceste lucruri, vor ajuta la înțelegerea și testarea mai eficientă a mașinilor. Cum spuneam, din cauza măsurilor de securitate, am participat numai jumătate din jurnaliștii invitați, din păcate nu am reușit să mă întâlnesc cu toți cei pe care îi urmăream, dar asta a însemnat că am putut respecta distanțarea mult mai bine. Nu prea știam ce ne așteaptă, și ce ne-au rezervat organizatorii, așa că după ce am băut o cafea am ascultat briefing-ul cu traseele pe care urma să le parcurgem. În prima parte a zilei trebuia să mergem aproximativ 100 de km pe drumuri publice, prin satele din jurul Bucureștiului, iar mai apoi, spre amiază, urma un test în condiții de siguranță pe circuitul de la Academia Titi Aur. Eram foarte nerăbdător să iau contact cu mașinile, chiar dacă pe unele le-am condus deja în testele mele pe blog. De la bun început, puteam să alegem în ce mașină să pornim, deoarece le schimbam pe parcurs.

Prima mașină aleasă a fost un Peugeot 2008 cu motorizare diesel. Știam foarte bine modelul, deoarece reprezentața din Timișoara mi l-a pus la dispoziție de multe ori. Pe mine nu mă deranjează deloc poziția în scaunul șoferului, cu volanul de dimensiuni reduse, așa că am plecat în primele teste de drum, foarte încrezător. Aproape toți importatorii ne-au pus la dispoziție două modele, de echipări sau motorizări diferite, tocmai pentru a testa mai bine calitățile dinamice. După câțiva km în Peugeot 2008 diesel, am trecut în unul cu motorizare pe benzină și imediat am simțit că e mult mai silențios și chiar mai puternic. În această competiție, Peugeot 2008 era singurul model care arăta a SUV.

A venit rândul lui Hyundai i20. Mie personal îmi place foarte mult cum arată noua generație a micuței citadine, în special că vine cu o mulțime de dotări noi și inovatoare. În testul meu am avut o versiune cu transmisie manuală, iar acum la București a fost echipat cu o cutie automată, dar care se simțea prea lentă. Nu mi-am schimbat părerea despre acest model nici după testul pe circuit, și sunt de părere că Hyundai i20 este un automobil accesibil foarte chic, dar care nu prea pune accent pe dinamică. În afară de poziția bună la volan, comenzile sunt mult prea moi pentru a fi sportive.

Imediat după experiența cu modelul coreean, a venit rândul celuilalt asiatic din grup. Toyota Yaris. În testul meu de acum câteva luni i-am lăudat calitățile dinamice, dar acum comparându-l cu i20, poziția la volan nu este la fel de sportivă. Dar per total, direcția mai grea, frânele mai bune, dar și ajutat de sistemul hybrid, noul Yaris este mai dinamic. Pentru cei ce urmăresc consum mic de combustibil, fără să apeleze la diesel, Yaris e chiar o opțiune excelentă.

Vorbind de costuri mici de exploatare. Volkswagen ID.3 a fost singurul model electric din această finală. De fapt, singurul model electric de până acum în cadrul acestei competiții. Asta spune multe despre cât de departe au ajuns modelele full-electric pe piața din România. Pentru că unul dintre criteriile de votare a fost și relevanța pe piața din România. Dacă am fi avut infrastructura din țările nordice, sunt convins că noul Volkswagen ID.3 ieșea câștigător. Dintre cele 7 finaliste, s-a comportat cel mai bine, atât pe șosea cât și pe circuit. În ciuda tracțiunii pe puntea spate, livrarea puterii și faptul că masele sunt egale între punți, nu simți deloc că ID.3 este RWD. În viitor îl vom vedea tot mai des.

Personal am putut să văd mult mai bine diferențele între generații ale lui Renault Captur. De la bun început, trebuie să spun că noul model este mult mai matur. Mult mai bine închegat. Un interior cu materiale foarte bune, care se simte solid. Din multe puncte de vedere, Captur se încadrează perfect la orice titlu de ”Mașină a anului”, numai că după ce l-am condus pe circuit, la limită, am văzut că devine instabil, ruliul este destul de pronunțat, iar toate comenzile sunt lente. Nu se simte deloc sportiv, nici datorită poziționării ciudate a volanului, dar nu asta cer clienții de Captur, fapt pentru care este cel mai vândut crossover din Europa.

În cadrul acestei competiții, am avut primul contact cu noile modele Dacia. Deoarece împart aceeași platformă, plus o mare parte de design, Dacia Logan a concurat pe același loc cu sora Sandero. Sunt convins că dacă votam doar prin corespondență, Dacia Logan nu ar fi obținut același punctaj. Chiar dacă înainte de Logan am condus mașini mai scumpe, odată urcat la volanul noului model, nu m-am simțit deloc într-o mașină ieftină. Noul design al bordului, cu ecranul sistemului de infotainment pus deasupra, în câmpul vizual, este foarte practic și modern. O soluție, zic eu smart, este poziționarea unui suport pentru telefon lângă acel ecran, numai bun pentru a-l avea la îndemână. Nu recomand deloc utilizarea telefonului la volan, iar acest locaș ajută să nu îți muți privirea de la drum. Noile modele Dacia au în sfârșit reglaj pe înălțime a scaunelor, dar și volan cu ajustare în adâncime. Asfel, chiar ai o poziție joasă și confortabilă, care schimbă complet interacțiunea cu mașina. Sumedenia de dotări și echipamente cu care poate fi echipat noul model era de neconceput acum câțiva ani pe un model autohton.

Ultima pe lista de condus mi-a ajuns noua Skoda Octavia. Unul dintre cele mai bine vândute modele de import, noua Octavia a crescut foarte mult din punct de vedere calitativ. Unii spun chiar că poate intra în zona premium. Poate într-o variantă de echipare de top, dar atunci și prețul este pe măsură. Noua Skoda Octavia este o mașină foarte corectă, cu un comportament rutier sigur, cu echipamente inovatoare și un spațiu interior extrem de generos.

A fost foarte interesant să conduc ”back to back” atâtea modele și să-mi dau seama mai bine diferențele, dar din cauza condițiilor de iarnă, a însemnat că nu am putut forța foarte mult, mai ales pe drumurile publice. Așa am ajuns să testăm toate mașinile pe circuit, unde Academia Titi Aur pune la dispoziție o serie de obstacole și suprafețe, pentru a testa cât mai bine mașinile. În prima porțiune am avut o zonă de frânare cu denivelări, unde majoritatea mașinilor s-au descurcat bine, dar unele au avut dificultăți în a frâna eficient. Apoi a urmat un slalom printre jaloane, ca mai apoi să intrăm efectiv pe circuit. Pe viraje am văzut cât de bine se comportă suspensiile și subvirarea. Bineînțeles că suprafața udă, a însemnat că multe subvirează, dar era un comportament de așteptat. Apoi a urmat testul elanului, unde toate mașinile s-au comportat bine, iar după aceea rularea și frânarea pe suprafețe cu aderență diferită. Aici am văzut cum se schimbă forțele și cât de stabile sunt mașinile. Doar pe un circuit poți să experimentezi în siguranță aceste calități dinamice.

După ce am luat prânzul, a început deliberarea. Am discutat atât cu piloți de raliu, precum George Grigorescu, cât și cu alți colegi care au testat mai demult modelele, iar la final, pe ecranul din sala de conferințe de la Academia Titi Aur, au apărut rezultatele. Trebuie să recunosc, eu nu am votat în această ordine, în top 3 au intrat două dintre preferatele mele. O surpriză importantă a fost că Volkswagen ID.3 a terminat această competiție pe locul al treilea, primul model electric testat pentru ”Mașina Anului în România” a și intrat pe podium, iar pe locul al doilea, Skoda Octavia, mașina străină preferată de români.

Câștigător al acestei ediții, pentru care urmează un 2021 plin, este Dacia Logan/Sandero. Oricine ajunge în interiorul noilor modele și mai ales le conduce, își va da seama cât de mult a evoluat Dacia în doar 3 generații. Este fără îndoială un câștigător pe merit. O mașină care stârnește interes indiferent unde este și probabil cea mai relevantă mașină pentru piața din România. Felicitări!