De multe ori, maşinile pe care le conduc sunt noi. Au puţini kilometri şi nu au apucat să adune poveşti. Într-un fel am putea spune că sunt încă fără personalitate. Abia după ce ai condus-o prin toate anotimpurile, ai strâns prieteni pe toate locurile din interior, abia după ce ţi-ai primit o amendă sau o privire dată peste umăr, poţi să spui că maşina reprezintă ceva pentru tine. Maşinile de test sunt încă “trupuri fără suflet”, doar o bucată de metal ce încearcă să-şi facă amintiri. Probabil îmi e mai uşor aşa. Altcumva scriu despre o maşină nouă. Atunci când scriu despre o maşină ce am văzut-o doar în imagini, e mai uşor să îmi fac o părere. După ce o conduc, îmi e din ce în ce mai greu să scriu. Dar atunci când trebuie să vorbeşti despre o maşină cu poveşti nenumărate, dar pe care ai cunoscut-o recent? Aceasta este Seat Leon Cupra R a lui Silviu.

Totul a început printr-o surpriză. Prietena lui Silviu ştia de blogul turatiiscrise.ro şi a vrut ca maşina prietenului său să apară aici. S-a nimerit perfect. El pasionat de maşini, eu dornic să văd ce poate un Cupra R. Ne-am întâlnit tocmai în Oradea, cumva la mijlocul drumului nostru. Nu văzusem maşina în nicio poză, dar cumva ştiam că atunci când apare nu am cum să o ratez. Vorbim de un Seat Leon Cupra R din 2012 alb, care din fabrică nu arată atât de diferit faţă de unul cu motor 1.9. Cum spuneam, nu aveam cum să-l ratez, mai ales că atunci când s-a apropiat de mine, am văzut un Cupra R mult mai jos decât mă aşteptam, cu jante imense pentru această caroserie, de 19 inch şi cu semnalizările aprinse ca lumini de zi, un detaliu foarte mişto, ce schimbă înfăţişarea maşinii complet. Un ochi neavizat l-ar putea trece drept un Leon normal cu mici detalii de efect. Dar după ce vezi etrierii roşii mult mai mari, evacuarea ce sună mult mai tare şi pneurile semislick, îţi dai seama că aceasta nu este un Leon obişnuit, nici măcar un Cupra R obişnuit. Ai în faţă ceva mult mult mai tare.

Pasiunea lui Silviu pentru maşini, ca în cazul multor cititori, se întinde până în copilărie, iar la fel ca şi cazul meu, în timp, s-a dezvoltat o pasiune şi pentru o marcă anume. De obicei prima maşină pe care o ai, va dicta ceea ce îţi doreşti mai încolo. În cazul lui Silviu a fost un Seat Ibiza. Era oarecum logic ca atunci când va avea posibilităţile, să cumpere cel mai tare Seat. Asta s-a întâmplat prin 2012 atunci când a devenit proprietarul celui mai rapid Seat la momentul respectiv. Sufixul R pe un Leon Cupra a revenit pentru marca spaniolă, odată cu facelift acestei generaţii Leon, iar asta însemna că era cel mai rapid şi cel mai puternic Seat de până atunci. Nu a durat foarte mult până când Silviu a schimbat această afirmaţie.

Până să mă urc în maşina lui Silviu, nu am experimentat maşini tunate. Am condus maşini cu puteri mari, chiar foarte mari, dar erau setate şi gândite din fabrică să ducă puterea. Asta înseamnă că un Seat Leon Cupra R duce foarte bine cei 265 de cai pe care îi produce motorul de 2 litri turbo. Şi timpul până la 100 km/h de 6.2 secunde este foarte bun, mai ales că era primul Seat ce atingea 250 km/h. Totuşi, Silviu a crezut că poate îmbunătăţi aceste cifre şi a decis să mai adauge 50 de cai putere motorului. Printr-un soft realizat de APR Racing puterea a ajuns acum la 315 cai putere. Era o urcare importantă în putere, dar care nu mai era pusă eficient pe asfalt. Setările de fabrică nu erau pentru 300 de cai putere pe puntea faţă. Maşina a început să devină incontrolabilă pe accelerări, subviratoare pe viraje şi ceva nu era în regulă. Asta nu a însemnat revenirea la setările de fabrică, din contră.

Prima modificare a fost montarea unei suspensii mult mai joase şi mai rigide de la Bilstein. Asta a însemnat că puntea faţă nu se mai ridică atât de mult la accelerări şi iar anvelopele au mai bună aderenţă. Iar ca să fie sigur că “faţa” nu îi mai patinează, a încălţat jantele cu un set de pneuri Toyo R888. Sunt printre cele mai aderente anvelope disponibile pe piaţă şi sunt la limita legalului. Fiind dezvoltate special pentru performanţă maximă, au nevoie de temperatură optimă, trebuie să fie încălzite, nu trebuie nici măcar să fie umezeală în aer. Dar atunci când se îndeplinesc toate condiţiile, oferă aderenţa perfectă. Pentru că acum avea şi suspensia să-i ţină puntea faţă jos, iar anvelopele să transmită toată această putere, parcă 315 cai putere au devenit prea puţini. Aici a intervenit următorea etapă a modificării motorului.

Unul dintre motivele pentru care Silviu a optat pentru un Cupra R, pe lângă marcă, a fost faptul că Leon Cupra R de această generaţie împărţea motorul cu cel al lui Audi S3. Asta însemna o setare diferita în comparaţie cu motorul tot 2.0 TFSI a lui Golf GTI, de exemplu, şi implicit, o mai mare uşurinţă a modificării. Probabil pe unii îi interesează exact ce a fost schimbat şi ce înseamnă ridicarea puterii unui astfel de motor, ştiu că fanii genului asta aşteaptă, dar modificările sunt atât de elaborioase, încât nu mi-ar ajunge articolul să le enumăr. Tot ce trebuie să ştiţi este că Silviu “s-a oprit” atunci când a ajuns la 410 cai putere. Trebuie să specific, această valoare este în setarea “Race”, pentru stradă, se mulţumeşte cu 380 cai putere. A ajuns acum la o putere ce putea fi pusă eficient pe asfalt, echilibrând neajunsurile punţii faţă. În această setare nu se simte faptul că avem o tracţiune faţă, ci un automobil echilibrat, ce îşi duce caii. Pentru a se simţi şi mai în siguranţă, au fost montate discuri şi etrieri de frână de la Volkswagen Racing, cu specificaţii de curse. Evacuarea este directă şi oferă un sunet demn de capabilităţile maşinii. Ooo, da. Maşina asta poate.

Bineînţeles, am stat doar în dreapta. Silviu ştie mai bine ce poate maşina şi poate să-mi arate exact. Nici nu voiam să conduc maşina unui pasionat, ce a construit-o exact după specificaţiile lui, maşină în care investit suflet şi bani. Aşa că din dreapta, am putut să simt, într-un fel, mai bine brutalitatea la care a ajuns un Seat Leon Cupra R. Evacuarea bolboreşte, indiferent că maşina stă la relanti sau că ridică piciorul de pe acceleraţie. Este gândită pentru drumuri lungi, dacă vă vine să credeţi, şi nu este genul să fie un “racer” prin oraş. Într-un fel, faptul că e pentru drumuri lungi e de înţeles, pentru că îţi trebuie o porţiune foarte lungă de asfalt pentru a dezlănţui toată puterea. Pe noua centură a Oradiei ai putea să vezi o mică părticică din spectacol. Dar nu te aştepţi să se întâmple asta de la o viteză deja mult prea mare. Doar m-a întrebat dacă am centura şi din treapta a 5-a a accelerat. Încă nu îmi vine să cred cât de tare m-am înfipt în spătarul scaunului, aproape că m-am ridicat de pe şezut. Şi încă o dată, aveam deja o viteză destul de mare. Momentul în care turbina oferă toată presiunea este extrem de brutal. Efectiv te loveşte în spate. Nu poţi să stai în scaun. Timpul măsurat de Silviu de la 100 km/h la 200 km/h este de 9 secunde! Imaginaţi-vă ce poate să facă într-o treaptă inferioară. Noi efectiv nu am avut o porţiune de drum atât de lungă pentru a trece prin mai multe trepte.

Atunci când accelera, totul se întâmpla extrem de rapid. Nu neapărat rapid în timp, ci mai ales în realizarea momentului. Intri într-o depăşire şi nu ai timp să realizezi că ai terminat-o. Cu pedala de acceleraţie la fund, auzi doar sunetul evacuării şi un fâsâit la schimbarea treptelor. Cum spuneam, livrarea puterii este extrem de brutală, dintr-o dată, cu un o mică întârziere a turbinei. Dar este exact “liniştea dinaintea furtunii”. Îţi oferă un moment de pregătire pentru ceea ce urmează. Şi totuşi, viteza nu se simte. Ori ajungi atât de repede la viteze ce ar face şi Autobahn-ul din Germania de ruşine, ori faptul că maşina stă atât de bine pe drum. În treapta a doua este un adevărat monstru. Senzaţia mea a fost ca atunci când decolează un avion. O plecare aproape de pe loc, un tremurat sub şezut şi apoi linişte. Este incredibil ce înseamnă încă 150 de cai putere pe un automobil deja capabil.

Şi când stai să te gândeşti că maşina asta nu participă la show-uri. Nu se duelează cu alte maşini pe circuit sau pe pista de drag. Este maşina preferată a lui Silviu pentru a merge în vacanţe. Şi-a dus-o în mai toate ţările din Europa şi a modificat-o pentru a face asta. Bineînţeles, el ajunge la destinaţie mult mai repede decât noi. Şi nu o spun doar eu, ci este şi o filmare oficială a Poliţiei Rutiere. Concluzionând, pot să spun că am fost cu cel mai rapid Seat Leon Cupra R din România. De fapt, filmarea spune că la momentul respectiv era cea mai rapidă maşină din România.