Posts

Opel Mokka-e – Test Drive

Opel Mokka-e – Drumul electrificării

Din 2035 toate mașinile noi vândute în Europa trebuie să fie electrice sau cu amprentă de carbon zero, dar marea majoritate a producătorilor au deja în ofertă câte un model electric. Pentru anumite clase, această motorizare are mai mult sens, deoarece sunt mașini utilizate mai mult în mediul urban, deci unde autonomia nu primează, dar ai nevoie de un mijloc de transport personal, nepoluant. Grupul Stellantis, din care fac parte mai multe mărci, printre care Peugeot, Citroen, Fiat și mai nou Opel, mizează pe o singură platformă extrem de versatilă, ce este împărțită de mai multe modele. Din punctul meu de vedere, chiar dacă este o soluție cât mai economică pentru companie, această platformă este cât se poate de competitivă și bună, așa că nu mă deranjează deloc că există mai multe mașini identice, dar cu altă caroserie și siglă. Încă de la lansarea de acum 2, noua generație Opel Mokka a devenit rapid un bestseller, datorită design-ului complet diferit față de prima generație, dar și pentru versatilitatea oferită de caroseria crossover. Acum avem o versiune complet electrică, ce promite ca în viitor să devină cea mai vândută variantă.

Nu ar fi deloc exclus acest scenariu. Nici măcar nu trebuie să așteptăm 2035. Opel Mokka-e oferă un pachet atât de complet, încât nu văd de ce ți-ai mai bate capul cu motorizări termice. Producătorii au făcut analize și știu cum utilizează clienții mașinile, așa că au livrat exact ceea ce se cere și se folosește. Oricât de fan aș fi a motoarelor termice, nu văd rostul gazelor de eșapament în traficul bară la bară. Eu locuiesc în Timișoara, iar 5 zile din 7 efectiv nu ies din raza orașului. În tot acest timp parcurg în medie 30 km pe zi. Orice mașină electrică disponibilă acum pe piață mi-ar face față cu brio nevoilor de autonomie timp de o săptămână. Opel Mokka-e promite peste 300 km de autonomie între încărcări, așa că și atunci când mă surprinde un drum ceva mai lung în județ, tot sunt asigurat.

Mașinile electrice sunt mult mai potrivite în oraș, pe lângă faptul că nu emit gaze și încălzesc și mai mult orașele deja betonate, dar pentru strecurarea în trafic, accelerația instantă, este numai bună, ca să pleci mai eficient de la semafor sau când vrei să depășești. Aș înțelege chiar și caroseria crossover, până la un punct. Oferă absolut toate beneficiile unui hatchback, mașina clasică de oraș, dar cu o gardă la sol ceva mai înaltă, mai potrivită pentru urcare și ieșire, dar și pentru gropi și denivelări. Până acum Opel Mokka-e se dovedește a fi cea mai bună variantă pentru cine conduce 90% numai în oraș. Articolul s-ar putea opri aici, dar mai sunt câteva aspecte ce trebuie discutate, lucruri pe care le observi doar atunci când petreci mai mult timp cu o mașină electrică.

Până atunci trecem în revistă design-ul și dotările noului Opel Mokka-e. Îmi place că Grupul Stellantis nu face diferență de design între modelele electrice și cele cu motor termic. Nici în cazul lui Peugeot e-2008 sau Citroen e-C4. Avem doar o mică siglă ”e” undeva ori pe stâlpii spate, ori pe capacul portbagajului. Oarecum le poți diferenția și cu ajutorul culorii exterioare, fiecare model din grup fiind prezentat cu o nuanță specială. Dar asta se poate schimba, așa că teoretic, versiunile electrice sunt în ofertă, doar o altă variantă de motorizare. Opel Mokka-e este un crossover ce se diferențiază destul de bine de frații de grup, având un design distinct, cu niște valențe retro, dar și detalii și artificii de design foarte frumoase. Îmi place în mod deosebit design-ul părții frontale, cu acea grilă neagră ce unește blocurile optice, dar și banda cromată ce înconjoară linia geamurilor. Chiar dacă platforma este identică, sunt de părere că fiecare marcă își va găsi clienții săi.

Dintre toate modelele Stellantis, parcă Opel Mokka-e are cel mai ”convențional” interior. Volanul are dimensiuni normale, comenzile pentru climatizare sunt butoane fizice amplasate în partea de jos a consolei, deci le poți utiliza foarte ușor. Design-ul general al planșei de bord este tipic ultimelor trenduri, adică cu două ecrane mari în fața șoferului. Opel mai plusează la interior cu niște scaune extrem de confortabile și moi, îmbrăcate într-un mix de piele și Alcantara. Singurul minus al interiorul ar fi spațiul destinat pasagerilor spate. Aici, problema principală este deschiderea portierelor, dar și spațiul la genunchi. Modelul electric are și un portbagaj cu volum ceva mai mic, dar totuși este mai mare decât la hatchback-ul Corsa, de la care vrea să fure clienți.

După câteva paragrafe, tot nu am găsit motive pentru care Opel Mokka-e să nu fie următoarea mașină, iar în continuare cred că este o mașină completă, dar nu pentru România. Cel puțin nu pentru toată România. Pentru că cea mai mare problemă a mașinilor electrice: Infrastructura. Toate merg bine, silențios, oferă autonomie suficientă pentru nevoile zilnice, dar atunci când trebuie să o încarci, începe adevărata ”bătălie”. Sunt convins că atunci când te hotărăști la un model electric, ai deja idee unde o vei încărca, unde mergi cel mai des, deci problema ”anxietății autonomiei” nu mai este așa importantă, dar pentru cei mai mulți, infrastructura stațiilor de încărcare este o problemă reală.

Am luat noul Opel Mokka-e din București pe un weekend prelungit, deci timp numai bun să testez autonomia reală și să mă folosesc de mașină exact cum m-aș folosi de mașina personală, unde am benzinării ”la tot colțul”. Bineînțeles că trebuie să-ți faci niște calcule mai amănunțite atunci când conduci o electrică, dar să te și bazezi pe ceea ce îți spune calculatorul de bord. Știam că primul drum pe care urma să îl fac era până la Brașov, o distanță de aproximativ 170 km pe hartă. La plecare, mașina indica 310 km cu un plin de baterie, deci exact cât zice producătorul. Teoretic autonomia îmi ajungea lejer, chiar și să mai fac câțiva zeci de kilometri prin Brașov. Pe ruta DN1 există doar câteva stații rapide, pentru că acelea te interesează atunci când mergi la drum. Consumul mediu anunțat de Opel pentru Mokka-e este de aproximativ 15 kWh/100 km. Dar în urcarea spre Brasov acesta a crescut spre 17 kWh/100 km. Totuși, am ajuns confortabil la destinație, fără să opresc nicăieri pe drum și mergând regulamentar. Trebuie să ne obișnuim cu faptul că autonomia unei mașini electrice este resimțită diferit față de cea a unei mașini cu motor termic. Dacă o mașină electrică îți spune că mai poate să ruleze 100 de km, cu 25% din baterie, trebuie să înțelegi că 100 de kilometri este o distanță apreciabilă, pe când la o mașină cu motor pe benzină, la 100 km autonomie, deja se aprinde rezerva și începi să cauți benzinării.

Într-un fel și la mașinile electrice lucrurile stau la fel, dar începi să cauți stații de încărcat pe la 10% sau în funcție de unde sunt acestea plasate. Într-un oraș ca Brașov, singura stație rapidă este în parcarea unui centru comercial, acolo unde toți posesorii de mașini electrice vin să încarce. Atunci cererea este mai mare ca oferta și încep alte ”probleme”. Dacă mai ai 10% baterie ai vrea să poți să o încarci rapid, maxim o oră și să pleci mai departe. La fel cum faci atunci când alimentezi la o benzinărie. Opel îți oferă un cablu de 11 kWh ca să poți să o încarci de la o priză normală, dar acesta este util dacă stai la curte și poți să lași mașina la încărcat peste noapte. Atunci trebuie să utilizezi stațiile publice, care sunt deținute de companii private și care nu sunt reglemetate în vreun fel. Prețul per kW este dat de concurență, iar dacă stația nu funcționează din diferite motive sau este ocupată câteva ore, devine o problemă personală. Există câteva aplicații care îți arată harta stațiilor, dar apoi, fiecare stație poate fi utilizată descărcând aplicația companiei respective. Când ești în căutarea unei stații rapide, toate aceste drumuri devin mai anxioase, pentru că te învârți de ici-colo să găsești cea mai bună variantă. Dacă am știi că în fiecare benzinărie este cel puțin o stație de încărcat, atunci logistica ar fi mult mai bună, dar ce companie petrolieră vrea să nu mai vândă combustibil? Poate că în viitor, benzinăriile actuale vor fi transformate în zone de recreere, mai ales că atunci când încarci mașina electrică, vrei să ai un loc unde să stai relaxat, eventual să bei o cafea sau chiar să mănânci.

Opel Mokka-e s-a descurcat remarcabil pe tot parcursul weekendului. La întoarcerea din Brașov, consum realizat a fost chiar mai mic decât cel anunțat de producător, așa că până la București am consumat puțin peste jumătate din capacitatea bateriilor. Motorul electric dezvoltă 136 de cai putere și 270 Nm, care se simt instant, dar odată ce crește viteza, puterea începe să se piardă, asta și datorită faptului că versiunea electrică este cu aproximativ 300 de kg mai grea. La drum întins, Mokka-e se simte confortabil, poziția la volan e bună, relaxată, așa că nu prea există valențe sportive, atunci când întâlnești o porțiune virajată. Cel mai bine se simte în oraș, acolo unde e sprinten, mai ales pe modul Sport, care livrează cuplul și mai agresiv. Într-un oraș precum Bucureștiul, nu prea te interesează autonomia, pentru că sunt suficiente stații rapide, deci cu 1-2 aplicații te descurci fără probleme. În plus, pentru că nu te grăbești neapărat, poți să-ți organizezi călătoriile și după mașină.

Discuția despre modele electrice, infrastructură și viitor se poate întinde foarte mult. Orice discuție devine interminabilă și tot timpul ai câte ceva de adăugat. Concluzia mea după acest test drive, este că mașinile electrice din clasele mici sunt binevenite. Chiar ar trebui să fie majoritare în ofertă. Dar în următorul deceniu trebuie revizuită problema infrastructurii, dar și a prețurilor mașinilor electrice, care în acest moment sunt mai scumpe. Viitorul va fii interesant.

Opel Mokka-e oferit pentru test drive de Opel România

Fotografii realizate de Manițiu Răzvan Photoworks

Opel Mokka – Test Drive

Opel Mokka – Revoluția franco-germană

Sunt puține mărci în Europa cu o istorie mai îndelungată decât cea a lui Opel. În documentarea mea despre cel mai nou model lansat, am regăsit o marcă extrem de competitivă, dar cu un management controversat, care aproape că i-a adus falimentul. Știați că Opel a fost primul producător care a avut o linie de producție de masă? Sau primul producător german care a vândut 100.000 de modele într-un an? Sau că au avut primul automobil de serie mare cu caroserie monococă în 1935? Da, Opel a fost o companie inovatoare, chiar dacă Adam Opel nu și-a văzut niciodată firma producând automobile. Când a fost listată la bursă în 1929, General Motors a cumpărat 90% din acțiuni, devenind proprietarul Opel până în 2017. O bună parte de vreme, germanii au avut succes, iar Opel venea cu tot felul de inovații și cu modele excelente pe piața din Europa. Abia în anii 90, când GM a vrut să intre pe piața din Asia, atunci au început să renunțe la investițiile în Opel și chiar să se folosească de profitul generat de aceștia. Așa mult a decăzut pe plan financiar, încât aproape 20 de ani, Opel nu a fost pe profit.

Totuși, în acești ani grei, au scos câteva modele demne de luat în considerare și acum. Numai că platforma folosită era deja învechită, iar dezvoltarea uneia noi, presupunea fonduri de care GM nu dispunea. Așa că din 2017, Opel a fost preluat de Grupul PSA de unde fac parte Peugeot și Citroen, iar din 2021, devine sub-brand Stellantis. Acum începe revoluția franco-germană.

După 90 de ani de conducere americană, ai mai putea spune că Opel este o marcă germană? Ei bine, și-au păstrat foarte bine identitatea, chiar și acum când sunt sub patronaj francez. Cel mai nou model, Mokka, are niște tușe retro, din era romantică Opel, care au fost foarte bine intergate pe un model modern. Noul Opel Mokka este construit pe platforma CMP, deci a citadinelor compacte, dar la suprafață este un Opel revoluționat. Nu mai are nicio legătură cu vechiul Mokka sau Mokka X, ci acum are o personalitate proprie și un caracter special. Fosta generație se încadra cumva între caroserii, nefiind niciun hatchback, nici SUV, nici monovolum.

Noul Opel Mokka este un SUV de oraș, cu proporții aproape perfecte. Știe ce vor clienții, și asta livrează. Este mai scurt decât modelul pe care îl înlocuiește, dar spațiul a rămas la fel, datorită compactizării. Privit din față iese în evidență Opel Vizor, adică spațiul dintre blocurile optice, asemeni unui vizor și care face trimitere la grila vechiului Opel Manta. Noul Mokka oferă în standard blocuri optice cu iluminare Matrix LED, iar când sunt stinse acestea sunt complet negre. Partea din față este foarte distinctă, fără să aibă grile specifice, ci doar câteva prize de aer. În zona inferioară, așa cum se pretează la un SUV, avem panouri de culoare neagră, pentru protecție la lovituri, dar și pentru un look mai robust. Privit din lateral, noul Opel Mokka este foarte compact, dar roțile împinse spre extremități compensează la jocul proporțiilor. În versiunea de test pusă la dispoziție de Autoglobus 2000 din Timișoara, avem GS-Line, cu trimitere directă la modelele Gsi din trecut, dar și la câteva elemente sportive, cum ar fi jantele negre cu diametru de 18 inch sau plafonul constranstant cu stâlpii roșii. Opel Mokka arată deosebit, și se distinge destul de clar de frații de platformă.

În spate, lucrurile sunt ceva mai domolite. Blocurile optice sunt conveționale, dar oferă și acestea iluminare cu LED. De remarcat că acum, denumirea modelului tronează pe o suprafață mare a capacului portbagajului. Îmi place și că Opel nu s-a zgârcit și oferă o evacuare vizibilă, cromată, pentru sistemul de evacuare. Per total, Opel Mokka mi se pare un automobil foarte bine proporționat, cu niște trăsături deosebite, iar, discutabil, este mai frumos decât frații de concern.

Dacă exteriorul este subiectiv mai frumos, odată intrat în habitaclu, lucrurile sunt clare. Dintre toate modelele construite pe această platformă, cel mai mult mi-a plăcut în Mokka. Spun asta deoarece încă nu m-am obișnuit cu volanul de la modelele Peugeot, în Citroen mi s-a părut design-ul prea banal, iar în DS3 Crossback, prea excentric. În schimb, noul Opel Mokka are un interior foarte bine construit, cu un design potrivit, foarte ergonomic, noul limbaj fiind Opel Pure Panel. Asta înseamnă că șoferul are în fața sa un bord format din două display-uri foarte intuitive. În spatele volanului este cel de 12 inch pe care sunt afișate toate informațiile despre deplasare, care pot fi configurate în mai multe meniuri cu design diferit, iar display-ul central este cel al sistemului de infotainment. Bineințeles, grafica este similară cu cea ale fraților de Grup, dar este bine gândită. Pentru că vorbim de GS-Line, aceste ecrane sunt încadrate de o bandă roșie, care delimitează frumos zona superioară a bordului. De fapt, accentele roșii le vedem în mai multe locuri, pe scaune sau în jurul aeratoarelor. Un alt plus ergonomic este dat de faptul că Mokka nu a renunțat complet la butoanele fizice. Astfel, sub ecranul central avem câteva butoane shotcut, iar comenzile climatizării sunt rotative, deci le poți acționa și fără să-ți iei ochii de la drum.

Pe consola centrală avem modurile de condus, iar pentru aerisirea spațiului, selectorul transmisiei este ”ascuns”. Poate că la început pare greu de utilizat, în primii kilometri cu mașina, îți dai seama că e chiar natural. Chiar dacă vorbim de o mașină din clasa mică, spațiul interior este suficient, iar în stilul Opel, scaunele din față sunt perfecte. Cel al șoferului coboară foarte mult, pentru o poziție sportivă, iar șezutul este extrem de moale. Chiar și în variantă cu material textil, te afunzi foarte confortabil, și este o plăcere să petreci multe ore la volanul noului Opel Mokka. Din multe puncte de vedere, Opel Mokka pare mult mai bine gândit pentru publicul general, spre deosebire de Peugeot sau DS, unde trebuie chiar să îți placă acel design. Atunci când mai multe mașini împart aceeași platformă tehnică, acestea sunt lucrurile pe care le urmărești. Senzația de la interior și design-ul exterior, deoarece mecanic, nu se vor simți mari diferențe.

 

Sub capota noului Mokka este un motor de 1.2 litri Turbo, cu 3 cilindri care produce 130 de cai putere. Am fost cu mai multe modele care au acest motor și în afară de gabarit, se simt asemănător. Micul motor produce 230 Nm, iar 1.2 tone ale lui Mokka se mișcă bine, până într-un punct. Accelerația până la 100 km/h se realizează în 9.2 secunde, iar asta spune multe despre livrarea puterii. În condiții de trafic urban, Mokka este sprinten, pleacă destul de rapid de la semafor, dar odată ce ajungi la viteze mai mari, lipsa cuplului se simte. N-aș spune că este un automobil dinamic, deoarece nu asta se vrea de la un SUV de oraș. În schimb, noul Mokka este confortabil, suspensia absoarbe bine denivelările, iar direcția extrem de ușoară, îl face manverabil în oraș. Aproape că nu există loc de parcare unde să nu încapă noul Mokka. Nu există variantă cu tracțiune integrală, așa că ieșirile pe serpentine vor rezulta în subvirare, dacă se forțează. Transmisia schimbă destul de lent, deci nici pe reprize nu vei avea parte de senzații sportive. Sunt convins că în viitor vor apărea și modele mai puternice, dar dacă e să ne luăm după declarațiile oficialilor Stellantis, nu vor exista modele Peugeot GTi, deci, prin urmare, nici Opel Mokka GSi. O variantă mai dinamică ar fi electricul Mokka-e, dar voi lăsa mai mult loc de discuție, atunci când îl conduc.

În cei peste 120 de ani de când produc mașini, Opel a fost condus în mare parte ”de altcineva”. După o dominație americană, a venit revoluția franco-germană, care duce această marcă la un nivel foarte competitiv, datorită infuziei de capital. Totuși, rămân elemente tipice Opel, iar la sfârșitul zilei, alegerea este subiectivă, în funcție de preferințe.

Opel Mokka GS-Line oferit pentru test drive de Autoglobus 2000 Timișoara

Opel Corsa F – Test Drive

Opel Corsa F – Parlez-vous francaise?

De obicei nu mă prea interesează acest segment auto, prefer mașinile care stârnesc emoții prin felul în care se conduc sau prin design. Cu toate acestea, folosesc constant hatchback-uri de mici dimensiuni, atunci când am de rezolvat treburi printr-un oraș aglomerat. Chiar și pentru deplasările mai lungi am apelat la mașini din această clasă. Ultimele generații ale micilor citadine au încercat și au adus o mulțime de dotări noi pe care le-au asociat unor caroserii cu design foarte interesant, tocmai pentru a atrage și mai mult sceptici ca mine sau pentru a se consolida pe targetul lor de clienți. Probabil cele mai bune reprezentate sunt, Volkswagen Polo, care este cel bun la toate, dar destul de plictisitor, Ford Fiesta care este poate cel mai dinamic, Peugeot 208 care este cel mai chic, iar acum noul Opel Corsa. Ultimul este primul produs construit de cât grupul PSA a cumpărat Opel, iar noul Corsa a fost dezvoltat în doar 2 ani jumătate. S-au grăbit sau au reușit?

Până acum 3 ani, Opel era deținut de GM, dar nu o ducea foarte bine, cu toate că aveau deja planurile pentru noua generație Corsa. Cu doar câteva înainte de lansare, Opel a fost cumpărat de PSA, așa că nu mai putea folosi o filozofie veche. Francezii aveau deja platforma pentru noul 208, așa că tot ce mai trebuia era să deseneze un exterior diferit și un interior în linia de design Opel. Zis și făcut, iar treaba făcută în grabă, nu pare pe grabă. Noul Opel Corsa nu este un Peugeot 208 cu altă siglă, ci un mini hatchback foarte atrăgător, cu blocuri optice agresive, mai ales că încă de la a doua variantă de echipare, vine în standard cu iluminare Matrix LED, care îi oferă un aspect foarte modern și chiar mai scump decât este cu adevărat.

Diferențele stilistice față de generația precedentă sunt ca de la cer la pământ. Noul Corsa este mult mai frumos, și datorită noilor proporții. Este cu 5 cm mai jos, iar plafonul este mult mai coborât spre posterior, chiar oferindu-i un aspect de coupe, din unele unghiuri. Bara frontală este relativ simplă, dar are câteva elemente ce ar putea fi considerate sportive. Asta în condițiile în care mașina de test era în varianta Elegance, ce pune accentul pe confort și eleganță, iar GS-Line este cea sportivă. Îmi place mult și grila, ce are un aer de Mercedes Benz, cu ”steluțele” argintii.

Cum spuneam, profilul noului Corsa este acum mult mai dinamic, un mini Astra, dacă îmi permiteți. Linia geamurilor duce înspre stâlpul spate, care este orientat spre față. Este un artificiu de design ce îl face foarte distinctiv în trafic, dar și printre alte modele mini hatchback. În varianta Elegance, posteriorul noului Opel Corsa este foarte simplist. Blocurile optice sunt în trend cu oricare alt model Opel recent, este păcat că nu au iluminare LED să iasă și mai puternic în evidență. În rest bucăți mari de tablă și plastic, fără nicio muchie sau artificiu sportiv.

Din punctul meu de vedere este cel mai frumos Opel Corsa de până acum, iar dacă se vor gândi la un potențial model de performanță, gen Corsa GSi, care să aibă jante mai mari și evacuare vizibilă sau eleron generos, cred că ar fi unul dintre cele mai frumoase hot-hatch-uri.

Chiar dacă exteriorul este foarte potrivit, frumos desenat, unii ar spune chiar mai frumos decât fratele pe care este bazat, interiorul noului Opel Corsa este cât se poate de sobru. Era oarecum normal, deoarece PSA vrea să facă din Opel un fel de Skoda pentru VW, așa că nu putea ca Opel să aibă un interior mai spectaculos decât compania mamă. Totuși, dacă nu te împaci cu volanul mic și instrumentarul de bord înalt a lui 208, poți oricând opta pentru noul Corsa. Acesta este foarte tipic. Instrumentar de bord clasic, fără ecrane, cu toate că opțional poate avea, dar diagonala acelui ecran mi se pare mult prea mică, așa că niște ace clasice sunt mult mai potrivite. În plus, volanul are dimensiuni corecte, o priză foarte bună, mai ales că îl poți trage mult înspre piept, pentru o senzație sportivă mai bună. Scaunul șoferului este poziționat acum mai jos și chiar se simte. Împingi pedalele și nu ai senzația că stai peste volan. Cu toate acestea, parcă în Ford Fiesta se stă ceva mai sportiv.

Design-ul bordului noului Opel Corsa este cât se poate de conservator. Nu are muchii, materiale sau dotări deosebite, ci totul se controlează de la ecranul touch screen din mijlocul bordului. Acesta răspunde bine la comenzi, dar are o oarecare întârziere, iar pentru ergonomie nu este foarte bun. Niciun ecran touch nu este potrivit. Dar deja butoanele arată prea vechi, deci și Opel trebuia să se poziționeze noilor trenduri. Noul Opel Corsa plusează cu dotări interesante pentru acestă clasă. Volan încălzit și scaune cu masaj, faruri cu Matrix LED sau sistem de păstrare a benzii de rulare, toate funcționând impecabil, dotări care până nu demult erau rezervate doar automobilelor premium sau cele foarte scumpe. Noul Corsa începe de la doar 12.000 euro.

Anul trecut am condus o grămadă de mașini și am ajuns la concluzia că mașinile noi sunt scumpe. Da, cele premium au prețuri exorbitante, dar cele de buget, încep să ofere tot felul de dotări importante pentru sume mult mult mai mici. Ai spune că un motor de 1.2 litri turbo de 100 de cai putere nu mai impresionează, dar când este pus pe o caroserie de doar 1100 kg, ai un raport putere/greutate foarte bun. Noul Opel Corsa vine cu 3 motorizări pe benzină și una diesel. În acest segment, vânzările modelelor diesel au scăzut foarte mult, așa că nu o să ne concentrăm prea mult pe acesta, iar varianta de motorizare pe benzină aspirat, nu este deloc interesantă. În schimb, pe piața din România s-a potrivi foarte bine un 1.2 litri turbo pe benzină ce produce 100 de cai putere și un cuplu impresionant de 205 Nm. Aceste valori rezultă un timp de sub 10 secunde pentru sprintul până la 100 km/h, dar în realitate, noul Opel Corsa se simte chiar mai fâșneț.

Încă de la primele accelerări, simți cuplul că împinge mașina, iar acul vitezometrului crește constant. Pedala de ambreiaj este ușoară, dar timoneria cutiei de viteze nu te prea îmbie la un condus sportiv. Nici direcția nu este foarte directă, fiind setată mai mult pentru traficul din oraș, pentru manevre de parcare și pentru manevrabilitate. Dacă scoți mașina pe viraje și începi să tragi de ea, vei vedea că se înclină destul de mult, ruliul nu este deranjant, dar nici nu-i place. În plus, atunci când am făcut testul, asfaltul era ud, iar în câteva momente în care am intrat prea rapid în viraj, am simțit subvirare. Poate că setările suspensiei sunt mai mult pe partea confortabilă, deoarece pe denivelări, noul Corsa se simte foarte închegat, absoarbe gropile și liniile de tramvai foarte bine. Nu se aud zgomote de la suspensie, nu se transmit nici în volan, deci pentru drumurile din orașele României, este foarte potrivit. Având această motorizare sub capotă, poți oricând să ieși la un drum întins, iar depășirile mai lungi se fac mult mai rapid decât te-ai aștepta.

Parteneriatul dintre Opel și PSA a produs un Corsa extrem de competent. Începând de la prețul de aproximativ 14.000 euro pentru varianta de 100 de cai putere, până la design, dotări, ținută de drum și chiar confort. Aproape toți concurenții săi au prețuri finale mult mai mari și nu oferă unele dintre dotările noului Corsa. Este interesant de văzut cum se vor împărți vânzările între acesta și fratele 208. Un mini hatchback nu prea poate stârni emoții, nu te va da pe spate, dar pentru traficul din oraș nu prea are rival. Poate își face propriul rival prin lansarea versiunii electrice. Noul Opel Corsa-e va avea un motor electrice de 50 kWh, echivalentul a 136 cai putere, deci mult mai sportiv, mai ales datorită cuplului instant, dar din informații, prețul va fi aproape dublu. Adică undeva la 30.000 euro, fără reducerea de la stat. Până nu avem infrastructura pentru astfel de modele, Corsa pe care îl vedeți în imagini este unul dintre cele mai bune Opel-uri construite până acum.

Opel Corsa 1.2 Turbo 100 CP Elegance oferit pentru test drive de Opel West Oradea

Opel Grandland X: Bienvenue Opel

Nu cred că există segment auto mai disputat decât cel al SUV-urilor compacte. Orice producător, premium sau nu, oferă o astfel de caroserie. Doar să enumăr câțiva dintre jucătorii acestei categorii: Ford Kuga, Skoda Karoq, Seat Ateca, Mazda CX-5, Hyundai Tucson, Honda CR-V, Volkswagen Touareg și mașina anului 2017 în Europa, Peugeot 3008. Exemple ar mai fi, de la BMW X3, Audi Q3, Mercedes Benz GLC, dar acestea fiind mai scumpe, volumele de vânzări sunt diferite. Constructorii auto oferă astfel de caroserii, deoarece lumea le vrea. De la tineri la persoane mai vârstnice, toți apreciază poziția înaltă la volan, ușurința în utilizare sau siguranța pe care ți-o oferă. În schimb, pentru pasionații adevărați, SUV-urile compacte nu își au rostul. Totuși, am vrut să iau la un test mai amănunțit un astfel de model, pentru a vedea de ce SUV-urile fac volumele de vânzări.

Opel Grandland XPrintre ultimii veniți în acest segment se află Opel Grandland X. Primul model Opel după preluarea companiei de către grupul PSA. Chiar dacă Opel a mai avut un SUV în ofertă, modelul Antara, noul Grandland X se află la ani lumină față de acel model. Spun asta deoarece implicarea franceză este evidentă. Pornind de la platforma lui Peugeot 3008, mașina anului în 2017, Grandland X este propunerea mai sensibilă a nemților. În comparație cu 3008, Grandland X arată mai conservator, atât în exterior, cât și la interior, mulți asemănându-l cu un Astra mai umflat și înălțat. Oricum l-ai privi, Grandland X are o rețetă câștigătoare.

Opel Grandland XAceste modele vor fi utilizate în principal în mediul urban, cu ieșiri ocazionale în afara asfaltului, mai mult pe drumuri mai proaste, decât în offroad greu. Așa că lipsa unui sistem de tracțiune integrală nu este tocmai un lucru grav. Din punctul meu de vedere, un astfel de SUV este potrivit deoarece garda la sol mai înaltă decât a unui sedan, îți oferă un sentiment de siguranță, iar spațiul interior mărit, ajută la confortul pasagerilor. Așa că Grandland X ar fi companionul perfect pentru o escapadă în Munții Apuseni, pe platoul Padiș.

Opel Grandland XNoul SUV al nemților vine cu un design proaspăt, perfect adaptat unui SUV. Blocurile optice sunt o idee prea mici, dar oferă un design agresiv, încruntat, mai ales dacă se optează pentru luminile inteligente AFL, cu LED adaptiv. Noaptea, acestea oferă un adevărat dans vizual la pornire. Întreaga parte frontală este dominată de noua grilă Opel, dar și de artificiile din partea inferioară. Prize de aer, guri de ventilație și o ”bandă” argintie, ce accentuează imaginea de SUV. Aceeași imagine este dusă mai departe, mai ales în lateral. Aici vedem că partea inferioară este înconjurată de un plastic negru, ce protejează Grandland X de micile accidente, dar îi și oferă un look masiv. O găselniță foarte interesantă este deschiderea portierelor, unde acel plasic acoperă pragul, astfel nu riști să te murdărești pe pantaloni, atunci când cobori din mașină. Chiar dacă împarte multe elemente constructive cu ”vărul” 3008, design-ul profilului este destul de diferit. Avem o linie a plafonului foarte frumoasă, iar stâlpul C parcă ”plutește”. Posteriorul are, poate, cel mai conservator design. Blocuri optice simple, înguste, și o parte inferioară din acel plastic, ce acoperă aproape jumătate din posterior. Totul este salvat de ”buza” argintie de jos, care incorporează ieșiri de evacuare, bineînțeles false. Prin comparație cu Peugeot 3008, Grandland X este mult mai sobru, fiind gândit pentru altă categorie de clienți.

Opel Grandland X Opel Grandland XAcelași lucru se întâmplă și la interior. Pe când 3008 este futurist, cu volan mic și instrumentar de bord deasupra, Opel Grandland X adoptă un stil clasic. Dacă optezi pentru o configurație de top, nu prea mai ai ce să-i ceri interiorului. Mașina de test de la Opel West Oradea avea toate opțiunile posibile. Ecran de 8 inch cu touch screen pentru sistemul de infotainment, cutie de viteze automată, plafon panoramic pe toată lungimea, scaune ergonomice cu textură mixtă, volan multifuncțional, plus sisteme de asistență, cum ar fi păstrarea benzii de rulare sau cruise control adaptiv. În cele 3 zile de test m-am obișnuit foarte repede cu corecțiile volanului, date de aceste sisteme, dar și de opțiunea keyless go. M-am bucurat și de faptul că am putut conecta telefonul atât prin Apple Carplay sau Android Auto, cât și prin bluetooth sau USB. Grandland X oferă chiar încărcare wireless pentru telefoanele compatibile. Cum spuneam, SUV-ul nemților oferă tot ce ai nevoie de la o mașină, în 2018. Și apoi vine cu o ținută de drum corectă, în limitele unui condus relaxat.

Opel Grandland X interior

Opel Grandland XDin Oradea până la cota 1200 a vârfului Padiș sunt aproximativ 100 de km de asfalt bun, dar și porțiuni cu gropi și denivelări. Cursa mai lungă a suspensiei ajută enorm la confortul rulării, chiar dacă pe denivelările scurte se simte ceva mai fermă. Încă nu am condus Peugeot 3008, despre care se spune că este mai rigid, dar Grandland X se axează clar către șoferii care vor confort. Dacă începi să tragi de el pe viraje, vei simți ruliu destul de pronunțat, în plus, cutia de viteze automată cu 6 rapoarte are o cursă lungă, ce nu favorizează condusul sportiv. Trebuie să dozezi foarte bine pedala de accelerație, pentru că la o apăsare mai bruscă, cutia retrogradează brutal, iar pe ieșirile din viraj, acest lucru afectează confortul. Ai putea să schimbi manual treptele de viteză, dar vorbim totuși de un SUV, care nu cere o astfel de abordare. În schimb, mi-aș fi dorit, iar șasiul mașinii cere, un sistem pentru modurile de rulare. Măcar un buton Sport, ceva care să facă mașina mai fermă pe viraje. Caroseria nu este neapărat mare, așa că motorul diesel de 1.6 litri, care produce 120 de cai putere și 300 Nm, sunt suficienți pentru Grandland X. La primul contact cu mașina am simțit-o oarecum submotorizată, dar odată învățat cu dozarea accelerației, am reușit să obțin câteva sprinturi destul de rapide. Poate că pentru mulți, accelerația până la 100 km/h în 11.8 secunde îl face un automobil lent, dar într-un fel m-am resemnat și am luat noul Grandland X, ca pe un întreg, fără să am așteptări de hothatch.

Opel Grandland XCu acest gând în minte am plecat spre vârful munților. Zona Apusenilor îți oferă un adevărat spectacol vizual, ce se schimbă cu fiecare viraj și cu fiecare urcare. Încă de la poalele munților, un drum perfect drept se ”termină” într-o pădure, care acum era vopsită în verde crud. Pe drumul necirculat, am oprit în ”tunelul” verde pentru prima poză. În timp că mă plimbam în jurul mașinii, susurul văii se auzea pe fundal, iar atmosferă era răcoroasă. Am inspirat aer curat și am început urcarea. Luna aprilie reprezintă ultimul pas spre trecerea către vară, așa că, spre vârf, încă se vedeau semne ale iernii care a trecut. Asfaltul este foarte bun, dar zăpada topită și apa care a curs pe carosabil, a lăsat în urmă un strat de nisip foarte alunecos. Viteza medie nu a depășit 30 km/h. Cu atât mai bine că am putut observa schimbarea naturii. De la copaci bogați, la brazi înalți, până când am ajuns la peste 1200 de metri, iar copacii au fost ”înlocuiți” de un platou golaș.

Opel Grandland XDrumul șerpuit și priveliștea de sus, au fost fundalul perfect, care constrastau puternic cu vopseaua vișinie a mașinii. De sus, poți ajunge în mai toate locurile din Munții Apuseni, dar fiind parc natural, condusul în afara asfaltului este interzis. Aproape de apus, am hotărât să ne întoarcem înapoi în oraș și să folosesc mașina în locul unde se simte cel mai bine.

Opel Grandland XDimensiunile îl fac foarte bun pentru manevrele de parcare, la fel și direcția extrem de ușoară. Chiar dacă levierul schimbătorului de viteze are o ”treaptă” pentru a-l muta în ”Drive” te obișnuiești repede și devine oarecum plăcut să îl acționezi așa. Dacă totuși nu te descurci cu parcarea, Opel îți mai oferă aplicația OnStar, un sistem unde poți suna, iar un consilier personal îți răspunde la orice solicitare pe care o ai. De la găsirea celui mai apropiat loc de parcare, la rezervări în restaurant sau hotel, plus localizare exact în caz de incident. Această opțiune de ”car concierge” este o dotare ce doar modelele premium le mai oferă. Nu spun că îl vei folosi zilnic, dar în caz de urgență sau pentru alte nevoi ce nu pot fi făcute cu un smartphone, este bine să știi că poți apela la OnStar.

Opel Grandland XDupă un weekend plin, mi-am dat seama de ce lumea vrea o astfel de caroserie. Toți cunoscuții care au intrat în contact cu Grandland X au spus că este o mașină corectă, potrivită tuturor nevoilor, iar la un preț de start de 18.000 euro este și accesibilă. Un foarte mare impediment ar fi lipsa tracțiunii integrale. Știu, și eu mi-aș fi dorit ca mașina de test să ofere un 4×4. Dar să fim serioși. Concurenții care oferă tracțiune integrală și aceleași dotări, au un preț de bază mult mai mare, care aproape că nu justifică performanțele. În plus, pentru ieșiri serioase în offroad, nu optezi pentru un SUV compact. Totuși, în viitor, se pare că Grandland X va avea o versiune cu tracțiune integrală, dar pe un sistem hybrid, un motorul electric va pune în mișcare puntea spate. Există speranță. Până atunci, Opel Grandland X rămâne un SUV foarte confortabil, dotat extrem de bine, de la care nu prea poți cere mai mult.

Opel Grandland X 1.6d 120 cp Innovation oferit pentru test drive de către Opel West Oradea

Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X Opel Grandland X 31306831_10212138170391909_6578484979309740032_n 31301922_10212138177832095_6753825146563198976_n 31301622_10212138185432285_3958690851579756544_n 31301535_10212138185552288_4997141397459959808_n 31301485_10212138179472136_757743788494946304_n 31301438_10212138183352233_847927789494468608_n 31297929_10212138180472161_5147881512460353536_n 31297554_10212138174952023_7249717045447622656_n 31297531_10212138179992149_5116214194600935424_n 31289190_10212138189072376_1748904249070190592_n

31346893_10212138266554313_281484240955113472_n 31297788_10212138265954298_3004594519954948096_n 31288650_10212138262754218_3696832626892472320_n 31344550_10212138260994174_7816791932704653312_n 31301744_10212138262834220_4810095082092888064_n 31162300_10212138140231155_3334311969493614592_n 31284637_10212138134751018_5581034487589896192_n 31290668_10212138139351133_351218760197079040_n 31286659_10212138184672266_6596158413250494464_n 31285965_10212138182192204_5623621596590637056_n 31288092_10212138179272131_6708296886907830272_n 31239478_10212138140911172_6852963381280768000_n 31277503_10212138157391584_1832559788110643200_n 31124575_10212138158311607_3975988596141195264_n 31290112_10212138129990899_2921661445953290240_n 31306772_10212138129910897_6194888307504054272_n

Atac la lider

Constructorul german Opel trece printr-o perioadă de tranziţie. După ce timp de 88 de ani a fost deţinut de către gigantul american General Motors, în martie 2017, Opel “redevine” european, după ce a fost cumpărat de către grupul francez PSA. Opel revine astfel europenilor, dar nu neapărat germanilor. Pentru mulţi Opel reprezintă o marcă germană, dar aşa cum am văzut, influenţa americană a fost pe mai toată durata de viaţă a companiei. De acum încolo însă, Opel va împărţi platfome cu modele Peugeot sau Citroen, dar haideţi să vedem ce a lăsat GM cu ultimul model Astra produs sub aripa sa.

_MG_9935 copyAtunci când te gândeşti la un hatchback german, numele ce îţi vine în minte este Volkswagen Golf. Este etalonul clasei şi modelul de referinţă pentru ceilalţi producători. Totuşi, dacă vă spun că Opel Astra are o istorie mult mai impresionantă şi mult mai veche decât a Golf-ului? Strămoşul modelului Astra se numeşte Kadett, iar cu siguranţă ştiţi pe cineva care a avut sau poate chiar aţi condus un Kadett. Dar modelul acesta şi-a început viaţa tocmai în 1937. Nu puţine modele compacte din prezent se pot lăuda cu o durată de viaţă atât de lungă. Primul model Kadett a fost construit doar trei ani, ca mai apoi să reapară în 1962. Odată cu era modernă a maşinilor, dar şi după căderea zidului Berlinului, Kadett devine Opel Astra şi primeşte o nouă înfăţişare, mult mai rotundă decât până atunci. Am decis să vă spun o mică istorie a acestui hatchback german, deoarece pentru noi românii, toate generaţiile Opel Astra au o anumită semnificaţie. Din nou, nu există român să nu cunoască pe cineva care să nu deţină vreo generaţie Astra. Am crescut cu Astra F, nomenclatura păstrându-se de la a doua generaţie Kadett A. Astra G a fost prima maşină pe care am condus-o, chiar înainte să deţin permis de conducere. Astra H a fost maşina ce se cumpăra după ce făceai 18 ani, iar pentru Astra J, mai ales în variantă OPC, chiar am tânjit. Am condus toate generaţiile Astra, dar toate se simţeau încă în spatele concurentului Golf.

Cu noua generaţie în schimb, Opel vrea nu doar să fure locul Golf-ului, dar şi să intre într-un segment superior. Astra se îndreaptă spre segmentul premium. Pe lângă o fişă tehnică, care pe hârtie pare impresionantă, Opel Astra K a reuşit să fie cea mai bună maşină din Europa în anul 2016.

_MG_9939 copyNoua generaţie este cea mai agresivă de până acum. Chiar dacă pare o evoluţie a fostei generaţii, noul K vine cu blocuri optice mai ascuţite, unite acum de o grilă nouă, o capotă ce dispune de nervuri pentru un plus de agresivitate, iar maşina de test a celor de la Opel West Oradea, era echipată opţional cu pachetul OPC Line. Asta înseamnă o bară frontală cu prize de aer mai generoase, dar şi o lamelă cromată ce se întinde în partea de jos. Prin pachetul OPC se renunţă la blocurile optice de ceaţă, prezente pe versiunile normale. Sincer, îmi plac ambele versiuni, dar OPC Line oferă acel plus de sportivitate. Aceasta se vede şi dacă priveşti maşina din lateral. Regăsim praguri profilate mai puternic, jante cu design spectaculos şi dimensiune mai mare, iar acestea, împreună cu forma arcuită a plafonului, care în dreptul stâlpului C, pare că pluteşte, ne oferă imaginea foarte frumoasă a acestui hatchback. Noul Astra este unul dintre cele mai interesante hatchback-uri din acest segment şi privit din spate. Blocurile optice sunt mai înguste şi mai alungite decât la vechea generaţie, bara posterioară este proeminentă, iar în rest design-ul este curat. S-ar putea ca din multe unghiuri noul Astra să fie confundat cu alte modele din clase superioare. Cu siguranţă este o îmbunătăţire faţă de vechea generaţie, care acum pare mult prea mare şi parcă “umflată”.

_MG_9958 copy _MG_9918 copyTrendul sportivităţii se regăseşte şi la interior. De acum planşa de bord este mai aerisită, are un design mai curat şi abundă de materiale mult mai calitative. Îmi place în mod special design-ul volanului, care oferă o priză foarte bună şi este sportiv, dar şi desenul consolei centrale. Ecranul sistemului de infotainment este foarte frumos integrat, iar sub acesta comenzile climatizării sunt parcă sculptate într-un negru lucios foarte premium. Fiind totuşi o maşină din clasa compactă, Astra trebuie să fie practică. Pe lângă spaţiile de depozitare, practicalitatea noii Astra consta în faptul că ai un loc special unde să îţi aşezi smartphone-ul. Locul şi poziţionarea sunt perfecte, chiar sub comenzile climatizării, într-un spaţiu dedicat. Apoi ecranul navigaţiei este extrem de lizibil, oferind o mulţime de informaţii şi o grafică excepţională pentru această clasă, iar prin sistemele Android Auto sau Apple CarPlay, poţi să redai aplicaţiile telefonului pe acel ecran. Printre dotările premium pe care le oferă noul Astra putem aminti OnStar, un sistem similar este oferit doar de BMW, prin care poţi să suni un dispecer Opel pentru diferite informaţii. OnStar ajută chiar şi în cazul unui eveniment rutier şi, folosindu-se de coordonate GPS ale maşinii, poate cere ajutorul autorităţilor. Dotările premium continuă cu scaunele AGR, cu funcţie de masaj şi răcire. În plus noul Opel Astra dispune de blocuri optice ce luminează cu matrice LED, o altă premieră în această clasă.

_MG_9989 copyAtunci când Opel a făcut marketing-ul pentru noul Astra, spunând că sperie clasa premium, nu erau vorbe în vânt. Pe ecranul din instrumentarul de bord putem vedea cum maşina ţine banda şi distanţa faţă de maşina din faţă, opţiuni regăsite cu greu pe automobile cu mult mai scumpe. Cu noul Astra, Opel a bifat atât partea estetică, cea calitativă, dar şi cea tehnologică. Am putea spune că în prezent este cel mai tehnologizat model al germanilor de până acum. Dar ar mai exista o latură. Cea neplăcută de cei mai mulţi la generaţia precedentă. Trenul de rulare învechit şi prea greoi.

_MG_9956 copyNu ştiu dacă în momentul dezvoltării noului Astra K, General Motors ştia că va vinde Opel, dar au realizat o adevărată revoluţie sub caroseria compactei. O platfomă complet nouă. Fără nicio urmă a Opel-urilor din trecut. Noua generaţie Astra este cu până la 200 de kg mai uşoară decât Astra J. Această valoare este enormă în această clasă. Este ca şi cum 3 oameni s-au dat jos din maşină. În vechiul Astra puteai să mergi singur cu maşina şi totuşi să fii mai greu decât în noua maşina cu toţi prietenii tăi. O scădere masivă în greutate se simte cel mai bine la capitolul dinamică. Exact ca atunci când slăbim. Ne simţim mai voioşi, mai energici, mai plini de viaţă.

Fără greutatea în plus, noul Astra se simte chiar sportiv. Ajutat de jantele cu diametru mărit, dar şi suspensia cu setare pe partea fermă, maşina este foarte agilă, iar direcţia este uşoară şi precisă. Încă din momentul în care m-am urcat la volan şi am văzut că scaunul coboară foarte mult, oferindu-mi o poziţie joasă, cu volanul în piept, am ştiut că noul Astra nu se va conduce precum alte compacte germane din acest segment. Ajutată de motorul 1.6 litri ce produce 136 cai putere, Astra este chiar sprintenă, mai ales pe reprize, unde cuplul maxim de 320 Nm se simte foarte puternic, mai ales după 2000 de rotaţii pe minut. Etajarea cutiei este foarte bună, combinând atât condusul sportiv cu cel economic, pe un drum virajat este chiar o plăcere să schimbi treptele, iar piciorul stâng se va bucura de un ambreiaj uşor.

_MG_9971 copyDacă ştii să combini perfect toate aceste calităţi vei obţine un sprint până la 100 km/h în 9.6 secunde, dar şi un consum de 3.9 l/100 km. Eu m-am limitat să mă bucur de noua platformă, de direcţia foarte precisă şi am condus sportiv noul Astra, aşa că eu am obţinut o valoare a consumului de 5.8 l/100km. Dar am simţit cum suspensia absoarbe denivelările, păstrându-se rigidă pe viraje, ruliul a fost minim, dar au ajutat şi anvelopele cu talon mic. Per total am simţit o maşină neutră din punct de vedere dinamic. Fără urme de subvirare specifice tracţiunii faţă, dar cu o agilitate superioară datorită greutăţii scăzute de doar 1350 kg, în variantă diesel.

După aproape 90 de ani, General Motors renunţă la Opel. Au trecut prin multe împreună, de la maşini spectaculoase, la cele mai puţin bune, dar parcă au vrut să-i ofere Astrei un ultim cântec de lebădă, construind o platformă excepţională şi dotând-o cu tehnologie demnă de clasa premium. Nu ştim încă cum vor arăta Opel-urile “franceze”, dar ştim că acest Astra K este cel mai bun Opel din ultimii ani.

_MG_9968 copy _MG_9967 copy _MG_9942 copy _MG_9941 copy _MG_9932 copy _MG_9926 copy _MG_9924 copy

Prezentare: Opel Insignia Grand Sport

“Ce fac nemţii când se plictisesc? R: Opel-uri” Asta era un banc spus către un amic ce deţinea un Opel. Marca germană a ajuns să fie foarte apreciată mai ales la noi în ţară, pentru că puteai spune că ai o maşină germană, dar care nu te-a costat o avere atunci când ai cumpărat-o. Ar putea să te coste mai mult după, dar asta e altă poveste. Opel-urile sunt foarte apreciate mai ales pe piaţa second hand din România, datorită preţului aproape imbatabil şi a siglei germane. Skoda ar putea să rivalizeze la preţ, dar în esenţă este doar o Skoda. Când eram mai mic îmi plăcea foarte tare Opel Vectra, a doua generaţie. Cred că datorită oglinzilor ce se alungeau de pe capotă. Apoi, Vectra C am apreciat-o doar în variantă OPC. Totul s-a schimbat atunci când Opel a renunţat la numele Vectra şi ne-a prezentat noua limuzină de segment D, redenumită Insignia. A fost un automobil foarte frumos la vremea ei, chiar şi acum, unele variante mai dotate, încă întorc capul. Totuşi, după mulţi ani de succes, Opel ne prezintă a doua generaţie Insignia, care, la fel ca şi modelul precedent, îşi schimbă denumirea. Acum avem Insignia Grand Sport. Sau aşa cum va fi numit în continuare, Insignia B.

660218lAu fost multe imagini spion, teasere cu noul model, dar acum, în imaginile oficiale, avem de a face cu unul dintre cele mai frumoase exemplare din segment. Chiar dacă segmentul limuzinelor medii este arhiplin, Opel reuşeşte să se diferenţieze între toţi. După design, aproape că nu poţi spune că ai de a face cu un Opel. Având în vedere că Opel este deţinut de General Motors, acest model va fi comercializat şi sub denumirea de Buick Regal în Statele Unite, Vauxhall în Marea Britanie şi Holden Commodore în Australia. Aşa că, mi se pare că noul Insignia Grand Sport arată destul de “americăneşte”, mai mult decât european. Trebuie amintit totuşi în ce bătălie intră noul model. În primul rând, liderul clasei este Volkswagen Passat, ce duce mai departe tradiţia numelui, apoi avem modele noi precum Renault Talisman, Mazda 6, Ford Mondeo, KIA Optima şi chiar Skoda Superb.

436052lNoul Opel Insignia Grand Sport vine cu o parte frontală complet nouă faţă de generaţia precedentă, având acum blocuri optice înguste şi alungite spre lateralele maşinii, ce beneficiază de tehnologia LED IntelliLux atât pentru faza scurtă, cât şi pentru cea lungă, cele 32 de segmente LED având o rază de 400 metri în faţa maşinii. Întreaga parte frontală este dominată de noua grilă a radiatorului de mari dimensiuni, iar bara faţă este agresivă. Profilul noului Insignia este probabil cel mai discutat aspect, deoarece aminteşte de modelul Mazda 6, cu linia plafonului extrem de plonjată, făcând referire la un coupe cu patru portiere. Mie mi se pare foarte frumos, mai ales în combinaţie cu muchiile prezente pe portiere. Cu partea frontală îngustă şi profilul atletic, noul Insignia arată foarte dinamic, probabil cea mai sportivă caroserie din segment. În partea din spate cred că se putea lucra mai mult, nu spun că nu arată bine, dar este mult prea monotonă în comparaţie cu restul elementelor de design. Blocurile optice sunt destul de banale, având o influenţă americană. Din primele imagini oficiale, încă nu îmi dau seama dacă noul Insignia va avea şi o variantă de deschidere a portbagajului împreună cu luneta. Un fel de hatchback sau va fi doar în variantă sedan.

467405lOpel ne-a oferit doar o singură imagine a interiorului, dar putem spune că acesta este o interpretare mai luxoasă a interiorului modelului mai mic, Astra, ceea ce reprezintă un plus. Bordul este relativ simplu, cu zone mari acoperite de plastic negru, mai ales în faţa pasagerului, dar consola centrală dispune de un ecran relativ mare, probabil cu touch screen şi câteva butoane pentru climatizare. Îmi place în mod special design-ul schimbătorului de viteze şi cel al volanului, care este teşit în partea inferioară. Tot din această imagine putem vedea că scaunele sunt noi şi acoperite de piele calitativă. Opel ne spune că acestea sunt cele mai ergonomice scaune din clasă. Nu putem să-i contrazicem, deoarece generaţia precedentă Insignia chiar a câştigat câteva premii importante pentru confortul scaunelor sale.

946935lNoul Insignia Grand Sport excelează la câteva capitole faţă de generaţia precedentă. În primul rând este cu până la 175 de kg mai uşor, datorită unor modificări aduse caroseriei şi şasiului, dar şi asupra unor panouri exterioare. Noul model nu este mai mare decât generaţia precedentă, dar oferă un ampatament cu 9.2 cm mai lung, ceea ce înseamnă un spaţiu interior semnificativ mai mare, în ciuda scăderii în înălţime cu aproximativ 2 cm. Noul model este şi mai lat, iar şoferul stă cu 3 cm mai jos, ceea ce ar trebui să sporească senzaţia de sportivitate. Mai trebuie să aşteptăm ceva timp pentru a vedea motorizările ce vor fi disponibile pe noul Insignia, Opel anunţănd doar că modele cu tracţiune integrală vor beneficia de o cutie automată în 8 rapoarte şi că sistemul de tracţiune integrală va avea un control vectorial al cuplului, ceea ce înseamnă că puterea va putea fi transmisă către oricare roată are nevoie de tracţiune. Toate aceste lucruri fac din noul Insignia un model foarte dinamic în segment, mai ales că şasiul FlexRide dispune de 3 moduri de rulare: Standard, Sport şi Tour, ce schimbă parametrii maşinii în funcţie de preferinţele şoferului.

571097lCu siguranţă noul model va fi o alegere importantă pentru clienţii din toată lumea, mai ales că GM l-a împărţit pe tot globul. Sunt convins că şi în România, noul Insignia Grand Sport va avea partea lui de clienţi, pentru că încă din primele fotografii se prezintă foarte bine în comparaţie cu rivalii direcţi.

779113l 866147l 915782l 537359l 187042l 263435l 377590l

Prezentare: Opel GT Concept

Încă de la începutul anului, Opel ne tot arăta secvenţe şi imagini spion cu cel mai nou concept al lor, ce urmează să fie prezentat în cadrul Salonului Auto de la Geneva. Dar până în martie mai e cale lungă, aşa că spre surprinderea tuturor, germanii au ales să pună pe internet un set de imagini şi informaţii cu noul concept, ce îşi ia numele din istoria Opel şi care vrea să ne arate cum vor fii automobilele sport a viitorului.

Opel-GT-Concept-298985Ce bine sună. Mai ales că trăim în vremuri în care ni se spune că resursele de combustibili fosili sunt din ce în ce mai limitate, nu mai există niciun producător auto care să nu aibă în ofertă un model electric, mai mult, nu mai e nevoie nici să ne conducem propriile maşini. Ce gând înviorător este că Opel încă se gândeşte la automobilele sport, iar acest concept foloseşte un super motor de 1 litru, care produce un impresionant 145 de cai putere. Maşină sport aţi spus?

Opel-GT-Concept-298973Da, dar Opel s-a uitat departe în istoria sa, când au lansat modelul GT din 1968. Se pare că germanii au fost mult prea nostalgici, iar noul concept are până şi motorul asemănător. Modelul de acum jumătate de secol folosea un motor de 1.1 litri, iar în 2016, are 1 litru. Dar dublu puterii. Într-un fel am putea spune că Opel s-a luat după Lamborghini, pentru că modelul Miura producea 350 de cai putere, iar acum un Aventador are 700 de cai, tot dintr-un V12.

Nu ştiu de ce sunt răutăcios cu acest concept de la Opel, mai ales când toată lumea îl laudă. Dar dacă te uiţi în descrierea blogului vei vedea că scrie: “păreri subiective“. Deci nu îmi place. Asta poate fi şi pentru că atunci când mă gândesc la Opel GT, îmi vine în minte fostul model, un automobil absolut excepţional, ce nu arată a Opel şi mai ales dezvolta 260 de cai putere. Fostul Opel GT era lat, era foarte scund, era decapotabil, avea forme şi muchii tăioase. În schimb conceptul noului GT arată aşa.

Opel-GT-Concept-298982 Opel-GT-Concept-298966 Opel-GT-Concept-298975Este prea bombat, blocurile optice sunt parcă poziţionate prea jos şi par disproporţionate cu restul caroseriei. Designerii au încercat să diminueze acest aspect printr-o linie roşie ce se alungeşte de la anvelopele faţă pe toată lungimea liniei geamurilor până la posterior. Nici faptul că au făcut partea superioară neagră, contrastant cu restul caroseriei vopsită în argintiu, nu au reuşit să îl facă mai suplu. M-am uitat încă o dată la imagini să încerc să-i găsesc un unghi bun, dar nimic. Mi se pare că pe o maşină sport ar trebui un design mai agresiv. În schimb, blocurile optice ale lui Opel GT Concept arată ca nişte “ochi” plictisiţi. Probabil că dacă avea o caroserie mai mare, proporţiile puteau fi mai bune. Dacă se va construi în serie, Opel GT va ataca modele precum Mazda MX-5, dar deja japonezii şi-au dat seama că pentru o maşină sport este nevoie de un design mai agresiv. În fine, Opel GT Concept foloseşte camere video poziţionate pe lateralele maşinii, luând locul oglinzilor retrovizoare, iar portierele cu geam integrat se deschid doar prin atingere. Ar mai fi de menţionat că maşina nu depăşeşte o tonă greutate, ceea ce e bine, când ne gândim la maşini sport, dar performanţele de 8 secunde până la 100 de km/h şi viteza maximă de 215 km/h sunt asemănătoare cu cele ale unui Volkswagen Polo diesel. Dacă Opel va produce modelul GT în serie, sunt curios când de asemănător va fii cu acest concept?

Opel-GT-Concept-298970 Opel-GT-Concept-298969 Opel-GT-Concept-298968 Opel-GT-Concept-298967 Opel-GT-Concept-298977 Opel-GT-Concept-298978 Opel-GT-Concept-298986t, conc

Prezentare: Opel Astra K

În afară de prima generaţie, mi-au plăcut toate modele Opel Astra. Dacă stau bine să mă gândesc, am condus un Opel Astra G încă dinainte să deţin permis. Cu toate că am trecut prin stări de admiraţie faţă de fiecare model, mai ales când am văzut pentru prima dată un Astra H GTC, parcă ceva din mine nu mă lăsa să pot să fiu proprietar de Astra. Am o mulţime de prieteni şoferi de Astra, am fost cu toate generaţiile, îmi plac, dar până într-un punct. Asta poate se datorează şi faptului că am condus generaţia actuală Astra şi nu mi-a plăcut. Poate că a fost din cauza dealer-ului sau că maşina avea un motor mai slab sau nu era echipată corespunzător, nu ştiu. Cert e că vreau să-mi placă, dar cumva nu pot.

937167l

În imaginile de astăzi avem ultima încarnare a unuia dintre cele mai apreciate compacte europene. Eternul concurent al Golf-ului, care din unele raţiuni a rămas tot timpul în umbra acestuia, când era vorba de achiziţia unui hatchback german. Cred că această generaţie va schimba complet percepţia. De ce? Pentru că de la a cincea generaţie VW Golf acesta a rămas destul de anost, bun, dar plictisitor. Parcă prea sobru. În schimb, în anul 2015, Opel ne prezintă un Astra complet nou, cu un design dinamic şi îndrăzneţ, care cu greu va putea fi ignorat de cumpărători. În linii mari păstrează aceeaşi temă a generaţiei precedente, cu partea frontală ascuţită şi capota plonjată, iar posteriorul bombat. Dar la nivel de detalii totul este îmbunătăţit. Noile blocuri optice alungite în sus sunt foarte agresive, sunt unite cu grila nouă care dispune de două lamele cromate care încadrează logo-ul companiei, iar bara faţă are un design sportiv, chiar am putea spune că aparţine variantei sporive OPC. Noile faruri iluminează cu tehnologia LED IntelliLux Matrix şi reprezintă o premieră în această clasă. Designerii Opel şi-au ieşit din conservatorism şi când au desenat profilul. Primul lucru care atrage este linia plafonului, care, în dreptul stâlpului al treilea pare că pluteşte. Nu trebuie să trecem cu vederea nici liniile dinamice sculptate pe portiere. Întreg design-ul exteriorului este nou, continuându-se cu partea posterioară. Aici blocurile optice sunt elegante, dar agresive, amintesc oarecum de Alfa Romeo Giulietta, ceea ce pentru Opel este un compliment.

474489l Read more