Posts

Retrospectiva anului 2020 – Top 5 articole

Retrospectiva anului 2020 – Top 5 articole

Ce an! Nimeni nu se aștepta în ianuarie anul trecut că vom trece prin asemenea experiențe. Cu toții ne dorim să avem un an memorabil, dar nici chiar așa. Primele 3 luni, până la mijlocul lunii martie, au fost cât se poate de bune și pline de planuri de viitor. Urma să merg în Statele Unite, în Italia și la o grămadă de evenimente auto prin țară. Totul s-a oprit în primăvară și vedeam cu planurile cad unul câte unul. S-au anulat toate evenimentele și întâlnirile și am rămas în Timișoara, încercând să caut materiale de aici. Mă bucur foarte mult că mulți colaboratori, PR și reprezentanțe înțeleg cât de greu e să realizezi totul pe cont propriu și mă ajută cu modele noi, de multe ori fără să cer. Asta a însemnat că imediat ce restricțiile s-au ridicat, în luna mai, am plecat la București pentru a-mi strânge material.

A fost un an cu suișuri și coborâșuri. Cam ca mașinile pe care le-am testat. Am început cu un Opel Corsa de 12.000 de euro, apoi într-un BMW M850i de 150.000 euro. Am terminat anul cu noua Dacia Sandero Stepway și Bentley Bentayga. A fost un an greu, mai ales psihic, unde m-am simțit foarte jos pe toată durata lui, dar per total, până la sfărșit, voi ați reușit să faceți 2020 cel mai citit an de când scriu pe blog. Vă mulțumesc. Sper ca anul acesta să continui cel puțin în același ritm de articole, fără să vină alte restricții, deoarece în 2020 am reușit să conduc peste 60 de mașini, să prezint 58 și să scriu despre 48 de mașini noi pe blog. Mi-am propus una pe săptămână, deci am depășit acest target, dar trebuie să recunosc că e foarte greu. Mai mult logistic. Conducând atâtea mașini, și pentru că mulți dintre cei care mă urmăresc sunt șoferi începători, anul acesta am pornit o serie de articole despre siguranța la volan, despre cât de important e să fim atenți atunci când conducem, plus niște interviuri cu piloți sau instructori auto. Anul aceasta vreau să duc cât mai departe această rubrică.

În încheiere vă las cu un top al celor mai citite articole din 2020

Locul 5 – Nissan Juke vs Ford Puma

Nu prea sunt adeptul comparativelor, dar se pare că voi le citiți, așa că voi încerca să fac cât mai multe. Am vrut să pun împreună aceste crossovere, deoarece mi se păreau că nu există diferențe între ele. Ambele doar cu tracțiune față, ambele cu motor de 1 litru, puteri similare, spațiu similar, design ce se vrea coupe. În plus sunt printre cele mai vândute modele din acest segment, deci un comparativ nu are cum să nu fie căutat. Articolul complet îl găsiți aici

Locul 4 – Ford Ranger Raptor

Mașina preferată din 2019, dar articol scris în 2020. În continuare îmi doresc un Ranger Raptor în garajul meu, în continuare tresar când văd unul pe stradă, chiar dacă mi se pare că acum le văd la fiecare colț. Mi-ar plăcea să îl mai conduc odată, poate pe un traseu mai lung sau chiar să-l duc undeva în munți, deoarece mi se pare că e atât de cool și ar da atât de bine în poze, în orice peisaj. Atunci când scriu undeva că e ”mașina preferată”, e normal să intrați să citiți. :) Articolul complet îl găsiți aici

Locul 3 – Dacia Logan Stepway

Orice articol cu marca autohtonă stârnește interes. Abia aștept anul acesta să iau contact așa cum trebuie cu noile generații Logan și Sandero și eventual Dacia Spring. Anul trecut, cu Dacia Logan Stepway, chiar m-am distrat. Poate asta s-a văzut și în modul în care am redactat articolul, și de asta v-a plăcut și vouă. Articolul complet îl găsiți aici

Locul 2 – Peugeot 2008

Printre primele teste realizate după lockdown. Peugeot 2008 este un bestseller pentru marca franceză, dar și pe piața din România. Clienții sunt înnebuniți după astfel de crossovere, iar unul cu design superb și preț competitiv, nu poate decât să fie căutat. Articolul complet îl găsiți aici

Locul 1 – Toyota C-HR Facelift

Nu există top al crossoverelor fără Toyota C-HR. Este atât de apreciat de clienți, mai ales în România, încât atunci când am pus articolul, nu se mai opreau intrările pe blog. Facelift-ul a adus un motor mai puternic, dar și un design ceva mai agresiv și sportiv. Am cunoștințe care au cumpărat C-HR. Le văd oriunde pe drum, iar trenul de rulare hybrid este la mare căutare, mai ales când motorul diesel începe să nu mai fie apreciat. Toyota C-HR Facelift, cel mai citit articol din 2020. Articolul complet îl găsiți aici

Mențiuni:

Anul acesta a fost și anul electricelor, pe lângă cel al SUV-urilor. Am reușit să conduc aproape toate modelele electrice apărute în România, și mi-am făcut o părere despre infrastructură și ce înseamnă să deții o electrică aici. Sunt convins că anul acesta voi testa și mai multe, dar așa cum m-a învățat 2020, nu mai îmi fac planuri pe incertitudini. Așa că voi urmăriți în continuare blogul și paginile turatiiscrise și vom vedea ce se mai intâmplă. Vă mulțumesc!

Nissan Juke vs Ford Puma

Nissan Juke vs Ford Puma – Rețetă cunoscută vs Nume cunoscut

Era luna martie a anului 2010, când la Salonul Auto de la Geneva a fost prezentat primul Nissan Juke. Avea un design atât de controversat, încât lumea a fost împărțită în doar două categorii: ori îl iubeai, ori îl urai. Nissan Juke nu a avut zone gri, dar indiferent cum l-ai cataloga, succesul acestuia a fost incredibil. Nu doar prin prisma vânzărilor, care au depășit 1.000.000 de unități, dar pentru că a rămas fidel design-ului îndrăzneț-ciudat, timp de un deceniu. Când alți producători încearcă tot felul de facelift-uri după nici 3 ani de la lansare, Juke încă era în top. Numai că acum 10 ani erau destul de puține crossovere cu aspect de coupe, care să pună accentul pe design și configurabilitate, toate erau destul de banale, dar practice. Juke a schimbat această concepție, iar acum avem peste 20 de modele în această clasă în tot mai mare creștere.

Știind că acest segment este foarte aglomerat și este nevoie să vii cu ceva interesant tot timpul, Ford a ”reînviat” numele Puma pentru a produce un crossover diferit față de ceilalți. Am cunoscut o mulțime de pasionați ai vechiului Ford Puma, chiar eu am condus unul când eram mai tânăr, așa că asocierea dintre micul coupe și un crossover nu a fost văzută cu ochi buni. Noi ca români, ne-am mai bucurat cât de cât când am auzit că noul SUV se va asambla exclusiv la Craiova, așa că l-am primit ca unul de-al nostru. Ford trebuia să facă această mișcare. Mai există un SUV de mici dimensiuni în gama lor, așa că pentru a putea promova noul model ca fiind un crossover-coupe cu valențe sportive, trebuiau să folosească un nume cunoscut, popular. Încă sunt de părere că puteau să găsească ceva mai bun, pentru că noul Ford Puma nu are nicio legătură nici cu vechiul coupe, dar nici cu vreun model actual Ford. Voi exemplifica mai jos.

Încă din momentul în care au apărut primele modele în parcările reprezentanțelor, nu puteam să nu văd asemănările dintre cele două crossovere. Nu ca design, dar ca proporții și ceea ce vor să fie. SUV-uri nonconformiste pentru familii tinere. Juke vine cu experiența de un deceniu pe aceasta piață, așa că nu renunță la rețeta consacrată. Chiar dacă este complet nou, îl recunoști ca un Juke. Au rămas blocurile optice rotunde și iluminarea de zi poziționată deasupra, dar totul este mult mai modern, mai bine integrat, dar totodată parcă își pierde din caracter. Impresia asta o am și pentru că în ultimii ani au apărut atât de multe modele concurente, încât fiecare parcă ”împrumută” elemente de la ceilalți. Subiectiv vorbind, mie îmi place design-ul noului Juke. Pare mai masculin și mai sportiv, ceea ce e de bun augur pentru acest segment.

Profilul noului Juke este plin de muchii puternice, care taie caroseria în dreptul portierelor și îi oferă mașinii un aspect mai robust. Lucru accentuat și de jantele cu diametru generos de 19 inch. Juke păstrează în continuare soluția mânerului ascuns pentru portierele spate, ajutând la aspectul coupe. Nu pot să spun că posteriorul vechiului Juke era frumos, așa că pentru noul model, lucrurile stau aproape la fel. Dacă partea frontală este distinctă, mai ales cu luminile de zi în formă de Y, blocurile spate sunt parcă preluate de la Micra, iar restul elementelor sunt aproape inexistente. Se văd frumos ”umerii” și plafonul cu cele două umflături.

Cu siguranță noul Juke este mai conservator decât prima generație, dar dacă ceva nu este stricat, nu-l repara. Prin comparație, noul Ford Puma nu are nicio legătură cu vechiul Ford Puma, dar analizând design-ul exterior, o să vedem câteva linii și elemente de design comune între ele.

Blocurile optice față sunt elementul distinct al părții frontale. Nu se aseamănă cu nimic din gama actuală a americanilor și pentru prima dată nu pot să spun despre niște faruri că au un aspect agresiv. Dimpotrivă, pentru o denumire precum ”Puma” blocurile optice sunt relativ cuminți. Poziționate pe verticală și cu o semnătură luminoasă inspirată din cea a supercarului GT, acestea amintesc oarecum de prima generație Puma. Grila frontală este generoasă, iar pachetul ST-Line aduce o bară mai sportivă și sincer așa ar trebui să fie configurat noul model, nu cu elementele de plastic negru.

Privit din lateral, noul Ford Puma se plasează exact la granița dintre crossover și hatchback. Dacă are jante cu diametru mai mare și o gardă la sol mai mică, ar putea foarte bine să fie un fel de Fiesta GranCoupe. Tot din profil vedem că liniile sunt mult mai fluide decât la Juke, aproape că nu este nimic drept. Îmi place foarte mult cum merge linia mediană de la faruri, urcă la stâlpul față, iar mai apoi se termină la întâlnirea cu blocurile optice spate. Pentru varianta ST-Line, avem și niște aripi mai evazate, vopsite în culoarea caroseriei, tocmai pentru a evidenția aspectul mai sportiv al acestui crossover. Numai că la fel ca în cazul lui Nissan Juke, posteriorul este destul de banal. Blocurile optice sunt simple, dar avem un mic difuzor în partea de jos. Singurul element ce iese în evidență este numele PUMA poziționat în mjlocul hayonului.

Asemănările stilistice dintre aceste mașini sunt destul de evidente. Proporțiile sunt apropiate. Ambele mizează pe aspectul de coupe, dar Nissan Juke este desenat într-un stil pur japonez, pe când noul Puma este mai european, mai dinamic.

Dacă exteriorul este cât se poate de diferit, odată intrat în habitaclu, vei vedea că ambele mașini au aceeași amplasare a comezilor, iar pe alocuri design-ul chiar seamănă. Atât Puma, cât și Juke, au ecranul sistemului de infotainment poziționat în partea superioară, cu butoane separate în colțurile inferioare. Îți muți privirea în jos, unde sunt aeratoarele, rotunde pentru Juke și drepte pentru Puma, iar apoi comenzile climatizării, care de asemenea sunt asemănătoare ca design. Diferența apare la nivelul consolei centrale, care la Juke este mai înaltă și păstrează influența primului model. Instrumentarul de bord din Nissan Juke este analog, dar are un ecran destul de mare între turometru și vitezometru, pe când la Ford Puma, instrumentarul este complet digital. Asta înseamnă că este mult mai configurabil, mai ales în modurile de condus, oferind atât o imagine roșie, sportivă, cât și una calmă, albastră sau verde. Ambele modele au touchscreen și sunt în variantele lor de top. Indiferent pe care o alegi, vei avea parte de toate dotările și sistemele moderne, dar și materiale foarte apropiate calitativ. O altă asemănare care mie mi s-a părut interesantă, este amplasarea butonului pentru modurile de condus. În spatele levierului schimbătorului de viteze, care necesită un timp de acomodare pentru a-l găsi.

În această clasă vorbim de mașini care au prețuri ce pot varia destul de mult, în funcție de nivelul de echipare. Dacă până nu demult, anumite dotări le găseam doar la modelele premium, acum ambele mașini vin cu sisteme de sonorizare speciale. În Nissan Juke găsim boxe Bose în tetiere, ce îți oferă o experiență auditivă extraordinară, mai ales când îți întorci capul și auzi muzica direct în ureche, iar în Ford Puma, sistemul este asigurat de Bang&Olufsen, un lider incontestabil pentru sonorizare auto. Având în vedere că aceste mașini se adresează în special tinerilor, cred că opțiunea de sistem de sunet performant este un factor decisiv.

Am ajuns până în acest punct în care diferențele dintre aceste mașini sunt minime, chiar și prețul este de doar 1000 de euro în plus pentru Puma, după discount-uri, echipările sunt foarte apropiate, iar design-ul atractiv pentru amândouă. Chiar dacă nu este factorul principal atunci când te gândești să-ți achiziționezi un crossover, ținuta de drum trebuie discutată. Voi începe cu Nissan Juke.

Încă de când te-ai urcat la volan, îți dai seama cât de bună este poziția de condus. Scaunul culisează foarte mult în jos, volanul poate fi reglat acum și pe adâncime, iar schimbătorul de viteze îți vine perfect în palma dreaptă. Scaunele au susținere laterală foarte bună, iar consola înaltă ce te ”înconjoară” îți oferă o senzație de siguranță. De la volan lucrurile se văd bine. Chiar și cu jantele pe 19 inch, pentru traficul urban, Nissan Juke este destul de confortabil. În prima jumătate de zi, chiar am crezut că e totul moale, deloc rigid. Având și cutia automată de tip CVT, fără trepte, să rulezi în oraș este o plăcere. Ai o poziție mai înaltă față de celelalte mașini, dar nu stai ”peste volan”. Tot pentru că mă aflam în oraș, cei 117 cai putere ai motorului de 1 litru, nu mă deranjau foarte tare. Nissan Juke nu vrea să fie un model sportiv, dar în momentul în care am ieșit din localitate și am încercat să merg ceva mai tare, mi-am dat seama că direcția este mult prea ușoară pentru manevre stânga-dreapta, în plus, tendința subviratorie este foarte prezentă. Trebuie să reduci destul de mult viteza înainte de viraj, pentru a nu apărea ruliul deranjant.

Era ciudat, deoarece jantele mari nu ar trebui să lase mașina să se încline atât de mult, dar suspesia este mult prea moale. Iar aici apare altă problemă. Pe denivelări, Nissan Juke devine inconfortabil. Până seara am ajuns la concluzia că ar fi mult mai bine dacă ar avea jante ceva mai mici, dar atunci am afecta atât design-ul, dar și comportamentul rutier. Totuși, dacă drumul este bun, Juke se simte sprinten, dar doar în modul Sport. Aici cuplul intră de la o turație mult mai joasă,  te împinge efectiv în scaun, dar fiind o putere mică și doar 3 cilindri, senzația de forță se termină repede. Probabil cel mai bun loc pentru a conduce un Nissan Juke este în mediul urban, acolo unde de fapt a fost conceput să-și petreacă timpul.

Imediat ce m-am dat jos din Juke, am intrat în noul Puma să fac exact același traseu, dar la întoarcere. Prima problemă: poziția la volan mai înaltă decât la Juke. Nu este o chestie de obișnuință, ci pur și simplu, în Juke se stă mai bine la volan. Încă nu am văzut vreun model Puma cu transmisie automată, așa că cel pe care l-am condus eu, nu se pretează atât de bine pentru traficul urban, dar doar din prisma manualei. Parcă și senzația din habitaclu era ceva mai puțin plăcută decât în Nissan.

Sub capota noului Ford Puma stă un motor tot de 3 cilindri și 1 litru, dar care are un sistem mild-hybrid, producând 155 cai putere. Sunt aproape 40 de cai mai mult decât în Juke, iar acest lucru se simte. Dar nu așa cum te-ai aștepta. La plecările de pe loc, sistemul mild-hybrid ”împinge” puțin mașina pentru a nu forța motorul și ambreiajul, dar și pentru a reduce consumul de combustibil. Atunci când vrei să pleci tare de pe loc, să zicem într-o ”liniuță” cu un Nissan Juke, transmisia manuală nu te ajută atât de mult, dar imediat ce treci de 40-50 km/h Puma zboară efectiv. E nevoie de timp pentru turbine, dar încă din primele minute Puma se simte mai puternic, mai nervos, mai agresiv. Aproape că nu contează modurile de condus, tot este mai sportiv.

Fiind bazat pe platforma noului Fiesta, Puma se conduce foarte bine. Adoră să devoreze virajele, direcția fiind mai grea, iar ruliul mult mult mai redus decât la Juke. Etajarea cutiei de viteze este foarte bună, timoneria precisă și suficient de scurtă, dar încă nu eram împăcat cu pedala de ambreiaj din 1 spre 2. Noul Ford Puma este poate cel mai dinamic crossover pe care l-am testat în această clasă și chiar nu mă așteptam să mai existe producători care să spună că vrem un model dinamic, și chiar să o facă. Sistemul mild-hybrid, ajută și la consumul de combustibil, reușind 6.5 l/100 km, în condiții de test. Răspunsul motorului este cu atât mai bun, iar cuplul mai mare.

Ambele mașini livrează ceea ce au promis. Nissan Juke păstrează rețeta câștigătoare și mizează pe un crossover pur urban, fără pretenții sportive, cu toate că ar fi interesant un model electric, iar Ford Puma se dezice de clasă, dar nu și de nume. Vechiul Puma era un coupe sportiv, iar noul model este dinamic într-o clasă unde acest aspect contează mai puțin. Pentru cei mai mulți va conta faptul că are în portbagaj o ladă ce poate fi spălată. Pentru cei care vor neapărat un SUV mic, să știți că există și unele care nu sunt plictisitoare.

Nissan Juke oferit pentru test drive de Auto Europa Timișoara

Ford Puma gri oferit pentru test drive de Ford Store Timișoara

Ford Puma roșu oferit pentru test drive de Ford West Satu Mare

Prezentare: Nissan Juke

Chiar dacă Nissan Juke a apărut pe piață acum 10 ani și s-au vândut mai mult de 1 milion de unități, nu veți găsi niciun articol test drive cu această mașină pe blog. Am condus acum mulți ani un Juke Nismo RS, dar care era cu transmisie automată și nu mi s-a părut foarte interesant cât să merite un articol. De ce apare atunci o știre despre noul model? Pentru că începusem să scriu acel articol cu Nismo, legându-mă de design, în special aspectul exterior, dar apoi m-am oprit. Acum cu noul model, pot să scriu în voie despre cum arată, fără să trebuiască să scriu și despre cum se conduce. 

Da, aici pe blog vorbesc mult despre design-ul automobilelor pe care le conduc, dar nu numai, iar Nissan Juke este exemplul perfect. Vechea generație avea un design atât de ciudat, atât de diferit și nonconformist, încât a fost declarat cel mai urât automobil de nenumărate publicații. Se străduia prea tare, avea trei seturi de blocuri optice doar în față, unele erau rotunde, iar peste tot vedea muchii agresive împreună cu linii alungite. Este în continuare unul dintre cele mai ciudate SUV-uri de pe piață, dar așa și-a câștigat personalitatea. Iar mie îmi plac mașinile cu personalitate puternică. După 10 ani recunoști un Juke oriunde te-ai afla. În plus, nimeni nu a încercat să-l copieze, fiind în continuare extrem de original. Revenind la articolul de astăzi, noua generație este fără îndoială un Juke, dar unul pentru secolul 21, și nu mai este atât de radical ca vechea generație. Asta pentru că ne-am obișnuit noi cu el.

Ciudat, noul Juke are tot trei seturi de blocuri optice, dar cum spuneam, parcă acum nu ne mai deranjează, pentru că sunt ceva mai înguste și nu toate ies în evidență la fel de tare. Cele principale rămân rotunde, dar luminile de zi, poziționate pe capotă se integrează perfect cu noua grilă Nissan. Semnătura luminaosă din interiorul celor rotunde are trei brațe și cred că noaptea va fi foarte distinctivă. Noul Juke are o parte frontală mai bombată, iar jocul proporțiilor este mai bun. Aș putea spune că bara față se aseamănă destul de mult cu cea vechii generații. Dacă din față noul model este clar un Juke, Profilul și mai ales partea posterioară este prea comună. Plafonul destul de arcuit spre portbagaj poate avea altă culoare față de restul caroseriei, iar profilul general este mai angular. Se observă că portiera din spate nu are mâner vizibil pentru deschidere, iar linia geamurilor urcă mult spre lunetă. Din spate, noul Juke poate fi confundat cu un Nissan Micra pe tocuri, de la acesta preluând blocurile optice. În rest găsim jocuri de culori, personalizări specifice unui SUV urban. 

Interiorul noului Nissan Juke este mult mai modern, dar la fel de funky. Designerii au încercat să păstreze consola centrală ce imita rezervorul unei motociclete, dar acum este ceva mai îngust și nu atât de evident. Îmi place cum este configurat interiorul acestui model de prezentare, în două culori. Ecranul sistemului de infotainemt are 8 inch și poate fi conectat la smartphone prin intermediul Carplay sau Android Auto, iar opțional, Nissan oferă In-Car Wifi. Noul Nissan Juke va fi construit pe platforma CMF-B, pe care îl regăsim și pe Renault Captur, numai că noul Juke va fi ceva mai mare. Acesta este totuși semnificativ mai mare decât vechea generație, cu 10 cm mai lung și 3 mai lat. Aproape toată lungimea s-a dus în ampatament, ceea ce înseamnă că pasagerii din spate dispun de mai mult spațiu la genunchi. 

Cam atât aș fi putut să scriu și despre vechea generație. Discut design-ul, analizez fișa tehnică și asta e. Deoarece în afară de conceptul Juke R, care avea motor de pe Nissan GT-R, SUV-ul funky nu este deloc incitant la condus. Nici măcar noua generație nu va avea îmbunătățiri. La lansare va fi dispobil un singur motor. O unitate de doar 1 litri, ce produce 117 cai putere și 180 Nm. Acestea sunt cifre foarte slabe pentru 2020, iar fișa tehnică este și mai gravă. 10.4 secunde până la 100 km/h și viteză maximă de 180 km/h. Până și Dacia Duster se prezintă mai bine. 

Juke se vinde datorită design-ul funky, dar și a prețului relativ mic. Cred că va intra în competiție chiar și cu noul Ford Puma, pentru SUV-ulețe de oraș. Acum există fel și fel de caroserii cât mai trăsnite mai ales la SUV-uri urbane, dar când Juke a apărut, în 2009, a rescris regulile jocului, noul model doar continuă ceea ce a început originalul.