De ce îmi plac autostrăzile?
Să ne înţelegem. Nu îmi plac autostrăzile. Deloc. Mi se pare extrem de plictisitor să conduci nu ştiu câte ore fără să faci mai nimic. Doar ţii acolo de volan să nu intri într-un parapet. Cam atât. Mai ales dacă maşina ta este echipată cu pilot automat, atunci nu mai trebuie nici să ţii piciorul pe acceleraţie. Probabil ar fi mai bine dacă maşina ar fi complet autonomă. Atunci da. Poţi să citeşti, să navighezi pe internet sau altceva, până ajungi la destinaţie, fără să ai grija unui eveniment neplăcut. Eu am experimentat autostrăzile din automobile care nu sunt făcute pentru astfel de drumuri. O maşină de 8-9 ani este deja veche pentru unele standarde, mai ales dacă a fost utilizată pe drumuri româneşti. Direcţia nu mai este de mult aliniată cum trebuie, jantele s-au ovalizat, apar tot felul de zgomote la viteză, iar atunci experienţa de a conduce o astfel de maşină pe autostradă este oarecum obositoare. Aş înţelege dacă nu ar fi restricţii de viteză. Măcar aşa poţi să mai simţi ceva adrenalină, treci mai repede peste acest chin. Dar în ţara noastră viteza maximă admisă este de 130 km/h fie 139, fără să primeşti amendă. E totuşi cam lent. Dar toate aceste lucruri sunt de bun augur, dacă stai să le analizezi de pe margine. Iar când zic de pe margine, se înţelege drumul naţional, expres. Read more
