SsangYong Torres – Test Drive

SsangYong Torres – Redescoperire

Anul trecut, undeva prin noiembrie, am făcut cunoștință pentru prima dată cu brandul SsangYong. Mai exact cu micul SUV Tivoli, despre care am avut păreri mixte înainte să-l conduc. Avea un preț mult prea mic, pentru fișa tehnică, așa că mi-am zis: ”sigur ascunde alte defecte”. Dar surpriză. Am ajuns să mă interesez de achiziția unui model Tivoli. SsangYong este o marcă cu tradiție în Coreea de Sud, probabil una dintre cele mai vechi de acolo, dar niciodată nu a avut un nume cu o conotație prea puternică în Europa. Totuși, am descoperit o marcă care oferă exact ceea ce spune, fără să epateze în vreun fel. Când toți se luptă cu diverse tehnici să atragă clienții, SsangYong, tace și face. Cel puțin asta e impresia mea după ce am condus aproape toate modelele din gama sud-coreenilor.

Așa am ajuns la Torres. Cel mai nou model, care la prima vedere pare ciudățel în design și despre care stai să te gândești, unde își mai face loc, între celelalte 6 modele SUV? Dar există nișă și pentru Torres. Și una chiar importantă. Dacă Tivoli este în clasa mică, iar Korando în cea compactă, pentru Torres s-a găsit loc în clasa medie. În segmentul D, cum se spune în termeni jurnalistici. Acolo unde sunt mașini precum Toyota RAV4, Honda CR-V sau Volkswagen Tiguan. Deci chiar dacă Torres este un model nou, are deja concurență acerbă în segment.

Până să discutăm despre design-ul acestui model, vreau să vă vorbesc despre denumire. Torres vin de la o regiune din Chile, Torres del Paine, preferată de aventurieri și călători, la fel cum vrea să fie și acest model. E interesant că avem denumirea modelului atât în față, cât și în spate, dar nu prea regăsim sigla companiei. Asta deoarece SsangYong a fost cumpărat recent de un alt conglomerat sud-coreean, KG Group, iar în viitor, toate modelele SsangYong se vor numi KG Mobility sau KGM. Torres este ultimul model care mai poartă denumirea veche, dar și primul cu noul patron, pentru că anul acesta a fost lansată versiunea electrică a lui Torres, care se numește KGM Torres EVX. Dar până la un test cu acel model, să vedem de ce acest articol se numește ”redescoperire”.

Când am aflat că voi lua în test noul Torres de la SsangYong România, aveam deja traseul în minte. Ruta București-Sibiu îți oferă foarte multe pentru a testa o mașină. În primul rând, pleci din traficul greu, bară la bară din capitală, apoi ai parte de suficientă autostradă, apoi drum național, aglomerat, dar și cu suficiente viraje și priveliști frumoase, doar ca să termini la apus într-un Sibiu cu aer medieval. Zis și făcut. Cu mașina alimentată, am resetat calculatorul de bord și am plecat la drum.

În traficul din București nu prea îți dai seama ce poate o mașină, pentru că mai mult stai pe loc, dar măcar am avut timp să văd noul interior pe care îl are Torres. Fiind obișnuit cu Tivoli și Korando, care sunt relativ tradiționale, în noul Torres, totul e schimbat. Planșa de bord e complet nouă, chiar dacă s-a păstrat ecranul sistemului de infotainment deasupra, dar acum comenzile climatizării sunt acționate de pe un ecran touch screen. Ai spune că nu este cea mai ergonomică soluție, mai ales în mers, dar sunt plasate suficient de jos și bine gândite, pentru a ajunge exact acolo unde vrei, fără să îți iei ochii de la drum. Pe acest ecran găsești și alte comenzi, nu doar pentru climatizare, dar vom reveni la ele. Apoi, îți muți privirea la volan. În stilul tipic SsangYong, diametrul este foarte mare, dar fiind teșit atât jos, cât și sus, are o priză interesantă, indiferent când ești la drum lung sau vrei să parchezi. E bine că sunt butoane fizice pentru diferite comenzi audio sau de cruise control, pe spițele volanului, așa că ergonomia e mult mai bună.

În imagini, ecranul instrumentarului de bord pare mult prea îngust, dar în utilizare, e chiar plăcut. E suficient încât să îți arate informații de rulare, fără să fie prea configurabil. De exemplu, nu poți să schimbi grafica, să îți afișeze mai sportiv. Acestea sunt lucrurile pe care le vezi când stai în trafic. Un interior mult mai tehnologizat, aș putea spune chiar premium, mult peste frații mai mici. Avem inclusiv perdeluțe pentru pasagerii din spate.

Apoi am ajuns pe autostrada spre Pitești. Trenul de rulare a lui Torres este cel regăsit și pe Korando, adică o motorizare pe benzină de 1.5 litri turbo, care produce 163 de cai putere și este conectată la o transmisie automată de la Aisin, cu 6 rapoarte. Ce e diferit la Torres, este că poate fi comandat și cu tracțiune integrală. Iar de la butonul de pe ecranul climatizării, poți chiar să blochezi diferențialul, adică AWD Lock. Nu este un SUV pentru offroad greu, dar e bine să știi că ai un astfel de sistem, atunci când mergi iarna la munte sau ai o cabană în deal. Pe autostradă am regăsit un SUV care se simte extrem de confortabil. Mă așteptam ca Torres să se conducă ca un Tivoli mai mare, dacă tot împart platformele, dar nu e cazul aici. Torres se simte mult mai suplu, suspensia e mult mai rafinată, iar scaunele din piele au un șezut mult mai lung și sunt mai confortabile la drum lung. Nici nu m-a interesat cum e direcția, că pe autostradă stai doar cu volanul drept, dar chiar și cu jantele acestea pe 20 de inch, confortul la interior este demn de o clasă premium. Aceasta cred că a fost prima ”redescoperire”: confortul și rafinamentul lui SsangYong Torres. Efectiv nu mă așteptam.

A urmat apoi aglomerația de la Pitești la Râmnicu Vâlcea și Valea Oltului. Eram curios dacă o să-mi scadă consumul pentru că rulând cu viteza de autostradă, calculatorul de bord îmi arăta peste 10 l/100 km. Mi se părea un pic prea mult, ma ales că un Tivoli Grand pe același traseu, era mult mai economic. Dar așa cum m-am așteptat, pe drumurile secundare, de lângă Olt, unde nu am mai avut accelerări și viteze prea mari, consumul s-a stabilizat pe la 8 l/100 km. Eu zic că sunt valori decente pentru performanțe. Totuși, SsangYong Torres nu este nicidecum un SUV sportiv. Nici nu vrea asta. Atât motorul, cât și transmisia și suspensiile sunt gândite pentru confort. Cu gândul la masa ce mă aștepta la Sibiu, am trecut repede și de Valea Oltului, iar seara am ieșit la o sesiune foto pe străduțele din Sibiu. Îmi doream mult să le explorez seara cu o mașină de test, pentru că e destul de greu să ajungi să se potrivească drumurile așa de bine.

A doua zi avea să fie chiar mai interesantă, pentru că ne întorceam pe un alt drum, undeva prin inima Transilvaniei. Aici aveam parte de a doua ”redescoperire”. Pentru că urma să ajugem prin locurile unde bunicii și străbunicii mei, au avut o casă bătrânească imediat după Al Doilea Război Mondial. Am auzit multe despre acest loc, dar niciodată nu am ajuns să-l văd de aproape, iar acum aveam SsangYong Torres, o mașină pregătită parcă pentru aventură. De mic eram fascinat de podișul vast al Transilvaniei, de dealurile nesfârșite, iar acolo undeva jos, într-o vale era cătunul Obârșie. Am ajuns pe platoul unde cândva a fost casa bătrânească, dar acum era o mică pădurice pe acel loc, dar biserica din sat mai stătea în picioare. Poate că pentru voi, cei care citiți acum aceste rânduri, nu semnifică mare lucru, dar eu am crescut cu povești din acest loc, iar în imaginația mea, mi-am format o părere despre cum arată acest loc.

În ultimii ani, consiliile județene au mai reabilitat drumul care duce până la Obârșie, dar tot trebuie să treci câteva dealuri, unde ai drum de pământ. Chiar și cu jantele mari, SsangYong Torres se simțea foarte confortabil, dar nu puteam să nu mă gândesc cum ar arăta și cum s-ar comporta cu niște anvelope de teren și jante mai mici. Pentru că design-ul exterior îl ajută. Sunt multe elemente de design preluate de la offroadere, de la capacul roșu al cârligului de tractare, la prinderile de pe capotă, până la stâlpii C, de culoare argintie, care te trimit cu gândul la accesorii de overlanding sau capacul portbagajului cu o umflătură ca o roată de rezervă, ca la offroaderele vechi. Această mașină se potrivește perfect cu acest relief, iar imaginile stau mărturie.

Înainte să intrăm înapoi în drumul principal și să ne întoarcem la București, am trecut printr-o pădure, ce îți oferă un aer de basm. Copaci perfect verticali, liniștea naturii și o imagine care arată la fel de bine indiferent de anotimp. Spun asta deoarece am mai ajuns în acest loc și vara, când totul e verde.

A fost o călătorie foarte interesantă. Câteva sute de kilometri la volanul unui SUV complet, prin locuri care îmi trezesc amintiri. A fost o ”redescoperire”, atât pentru mine, cât și pentru mașină. Urmează și un material pe larg, doar cu impresii de condus, dar nu puteam să nu scriu un material special despre acest traseu.

SsangYong Torres oferit pentru test drive de SsangYong România