Skoda Kodiaq RS – Test Drive

Skoda Kodiaq RS – Când sigla contează

Acum vreo 10 ani nimeni nu credea că Skoda va deține un record pe celebrul circuit de la Nurburgring. Și nu cu orice mașină, ci cu un SUV imens, propulsat de un motor diesel. Da, este adevărat, la momentul redactării acestui articol, Skoda Kodiaq RS este cel mai rapid SUV cu 7 locuri pe ”Iadul Verde”. Ar trebui menționat și faptul că este și singurul astfel de SUV care a încercat acest record. Sincer să fiu, Skoda Kodiaq nu avea nevoie de un model RS, dar dacă tot s-au gândit la această versiune, trebuia să-l promoveze cumva. Echipa de marketing și-a făcut datoria, mai ales când ne gândim că majoritatea clienților sunt atrași de cât mai multe sigle. De aceea avem RS pe o mașină care putea foarte bine să nu existe, M sau AMG pe alte modele care nu au nicio legătură cu istoricul competițional. În fine, s-a văzut în nenumărate rânduri că sigla contează, așa că haideți să discutăm despre cel mai scump produs Skoda.

Kodiaq s-a remarcat ca fiind un SUV extrem de spațios, confortabil, destul de dotat, iar din prisma mărcii, chiar mai ieftin decât unii frați de grup. Astfel, și-a câștigat o notorietate de a fi automobilul preferat de familii sau de cei care în mod frecvent transportă mai mulți pasageri. Kodiaq având în standard 7 locuri. Personal nu am fost niciodată un fan al design-ului exterior, tot timpul mi s-a părut disproporționat. Privit din lateral, este prea lung în partea posterioră, dar sunt conștient că funcția a urmat forma. Totuși, versiunea RS vine cu ceva îmbunătățiri care face acest SUV să arate mai agresiv și mai sportiv.

Bazată pe deja existentul pachet Sportline, bările sunt mai coborâte, sub cea frontală avem o ”buză” destul de generoasă, asemeni unei lame de locomotivă, prize de aer mai mari, iar grila este de culoare neagră. Așa cum este tradiția la alte modele RS de la Skoda, avem un mic logo vRS într-o parte a grilei. Eu am condus acest model de la Porsche Timișoara, tocmai în luna ianuarie, când erau obligatorii anvelopele de iarnă, motiv pentru care și jantele au un diametru mai mic și un design mai simplist. În standard, Kodiaq RS vine cu jante speciale de 20 de inch, etriere roșii și praguri mai profilate. Totuși, doar un ochi avizat ar vedea diferențele față de un alt Kodiaq standard. O altă trăsătură specifică modelelor RS este prezența unor lumini reflectorizate de dimensiuni generoase, pe Kodiaq regăsindu-se pe toată lățimea mașinii. Modelul RS mai vine și cu niște ieșiri foarte mari pentru evacuare. Ca totul să fie complet, culoarea Race Blue este specifică versiunilor de performanță de la Skoda.

Așa cum o să vedem, noul Kodiaq RS are absolut toate elementele sportive tipice, atât exterior, cât și interior. Cel puțin din punctul de vedere optic, acesta este un RS veritabil. E păcat că pentru majoritatea, design-ul nu este atât de agresiv sau atât de diferit față de alte versiuni mai slabe. Numai că asta a fost tradiția Skoda RS încă de la început. Sportivitate discretă.

Odată urcat în habitaclul lui Kodiaq RS îți dai seama că totul este mult prea întunecat. Ești obișnuit ca un SUV încăpător, pentru familie, să fie mai luminos, mai aerisit. În acestă versiune, ai plafon negru, bord negru, iar detaliile de pe planșa de bord imită fibra de carbon, deci tot de culoare închisă. Toată această sobrietate este spartă de cusăturile de culoare roșie. Acestea se găsesc pe schimbător, pe volan, pe fețele ușilor și pe scaune. Iar aici am vrut să ajung. Scaunele din Skoda Kodiaq RS sunt absolut incredibile. Atât ca design, cât și funcționalitate. Te strâng, te susțin lateral, sunt suficient de confortabile, exact cum ți-ai dori de la un SUV cu valențe sportive. Volanul teșit în partea inferioară este o altă semnătură RS, dar în acest SUV este prea înclinat și nu culisează atât de mult spre piept. Asta, împreună cu poziția înaltă, scad senzația de sportivitate. În niciun moment nu am simțit că pot să fortez mașina, ci doar eram într-un SUV foarte bine echipat, cu design interior plăcut. Sunt o mulțime de alte artificii care încearcă să-ți imprime o senzație de sportivitate, cum ar fi instrumentarul de bord complet digital și configurabil.

Acesta are mai multe stiluri de personalizare, are o grafică excelentă, și parcă nu te plictisești niciodată să scroll-ezi prin meniuri. E mișto că la acestă versiune, indiferent pe ce mod de rulare ești, grafica rămâne în mare parte sportivă. De exemplu, în Eco nu devine verde. Din punct de vedere ergonomic Kodiaq RS stă bine, exact la fel ca orice altă versiune, dar RS-ul mai are un buton pentru a porni Skoda Dynamic Sound Boost. Adică niște clape care se deschid în evacuare, pentru un sunet mai puternic și mai grav al evacuării, care apoi este amplificat în boxe. Mie personal îmi plac astfel de sisteme, nu mă deranjează deloc un sunet fals, dar unii spun că este prea artificial, mai ales că sub capota lui Kodiaq RS stă un motor diesel.

Nu este primul RS diesel de la Skoda, de fapt au fost câteva pe mai multe variante de caroserie, de la Fabia la Octavia, numai că în Kodiaq RS motorul nu pare atât de special pentru o versiune de performanță. Totuși, cred că realizând acest lucru, inginerii Skoda au montat cel mai puternic diesel de 2 litri disponibil acum în gama VAG. Acest motor a debutat pe ultima generație Volkswagen Passat și se regăsește și pe fratele lui Kodiaq, modelul VW Tiguan, dar fără să fie vreun GTI.

Skoda Kodiaq se vinde bine cu motorul diesel de 2 litri, care produce 190 de cai putere. Pentru majoritatea clienților și pentru ce vrea să fie această mașină, este arhisuficient. Tocmai de aceea, un Kodiaq Sportline este, poate, o alegere mai rațională. Doar pe versiunea RS vom găsi motorul diesel cu 2 turbine, ce produce 240 de cai putere și 500 Nm. Atunci când a fost lansat acest motor, a vrut să aibă aceleași performanțe cu ale unui 3 litri, dar la un consum mai mic. În esență le-a reușit. Eu am obținut un consum de 9 l/100 km, în condiții de test, iar accelerația până la 100 km/h este de 7 secunde. Totuși, un motor diesel de 2 litri nu va fi la fel de rafinat ca unul de capacitate mai mare, se simte că se forțează, mai ales când este pus pe o mașină mare, cum este Kodiaq. Nu mă înțelegeți greșit, Skoda Kodiaq RS este un automobil extrem de capabil, dar nu cred că clienții își doresc acest tip de performanță.

Chiar dacă inginerii Skoda au regândit suspensiile și răspunsul direcției, Kodiaq se simte în continuare o mașină mare, pe alocuri cu senzații de ”barcă”, iar atunci când o arunci pe viraje, ruliul este prezent. Am pus asta și pe seama jantelor mai mici și pe suprafața de rulare care în ianuarie, nu oferea cea mai bună aderență, dar sunt convins că nu se simte mult diferit în condiții mai bune. În modul Sport, direcția devine neobișnuit de grea și este ciudat într-un SUV. Senzația de sportivitate este și mai mult limitată de transmisia care se vede că este setată pentru confort. Atunci când apeși puternic în pedala de accelerație, există o întârziere destul de mare, până când intră într-o treaptă inferioară, iar apoi, cuplul mare te aruncă în spate, destabilizând comportamentul. Astfel, trebuie să mergi mai relaxat, mai previzibil, deci nu vei putea folosi toată puterea livrată de motor. Deci revenim la versiunea mai puțin potentă.

Skoda Kodiaq RS, chiar dacă este plină de sigle, de elemente specifice unei versiuni RS, nu își uită caracterul de familist relaxat. Încercând să combine aceste două naturi opuse, Kodiaq RS nu reușește imposibilul. Așa cum am văzut și în cazul unui BMW X3M, nu prea poți combate legile fizicii și ajungi la compromisuri pe care mulți clienți nu și le permit. În cazul lui Kodiaq RS este prețul de achiziție. Aproape 50.000 de euro pentru un SUV Skoda, nu este de neglijat, mai ales când nu îți oferă mult mai mult față de alte versiuni mult mai raționale. Cred că este pentru prima dată când, personal, aș opta pentru o variantă mai slabă, dar care face mai mult sens.

Skoda Kodiaq RS oferit pentru test drive de Porsche Timișoara