Racheta spion

În urmă cu aproximativ o lună mă aflam în cel mai nou şi avansat tehnologic BMW. Noul Seria 7 este nava amiral a companiei şi este ticsit cu cele mai noi tehnologii disponibile pe un automobil, în plus limuzina ne arată şi noua linie de design ce o vor avea modelele BMW în viitor. Între timp mi s-a invit ocazia de a testa modelul X3 singurul X din gamă pe care nu l-am “prins” încă. Totuşi l-am simţit cum se comportă în teren accidentat, în cadrul roadshow-ului off-road organizat anul trecut.

Ca să înţelegeţi mai bine de ce am luat această maşină la test, trebuie să ne uităm puţin în gama bavarezilor. Cum spuneam Seria 7, este cel mai modern, pe când X3 îşi arată vârsta. X1 este nou şi foarte drăguţ, cu un interior tineresc, X3 încă are ecranul acoperit de bord. X5 este maşina pentru boşi, SUV-ul mare şi înfricoşător. X3 nu este aşa. Chiar dacă e măricel, acesta nu impune respectul unui X5/X6. Seria 3 Touring îţi oferă un comportament rutier excepţional, iar spaţiul interior este foarte mare şi foarte confortabil. X3 având o caroserie înaltă nu este aşa sportiv, iar poziţia la volan este înaltă, aşa că nu putem vorbi neapărat de confort. Până acum SUV-ul de clasă medie X3, nu prea se conturează a fi o alegere foarte bună. Într-un fel aş putea că e “toate şi nimic”. Dar asta e impresia mea despre acest gen de automobile.

Am zis totuşi să încerc cum făcea BMW maşinile acum 6 ani. Pentru că asta e vechimea unui X3 actual. Facelift-ul din 2014 cică l-a împrospătat, dar din muuulte unghiuri, maşina e aceeaşi cu cea pe care o găseşti în târg fabricată în “decembrie 2010”. Odată cu facelift-ul, care are şi el deja 2 ani, BMW a lungit blocurile optice faţă, care acum se unesc cu celebra grilă, au mai scos o priză de aer prin bara faţă şi cam atât. Din spate nu există nicio diferenţă. Nici din profil. Dar X3 este o maşină cumpărată de un public mai în vârstă, iar pentru aceştia design-ul nu este o prioritate. Pentru că dacă prima maşină a fost bună, vor ca şi a doua să fie la fel. Nu am înţeles asta, dar poate culoarea maronie a exteriorului maşinii de test te trimite cu gândul la un costum reiat. De ăla care nu se mai poartă. Nici jantele negre nu ajută, pentru că de la depărtare arată ca şi cum ar avea unele de tablă fără capace.

La interior povestea este aceeaşi. Mult negru, elemente şi butoane cum regăseam pe modelele “pisicuţă”, un ecran al navigaţiei destul de mic, pentru standardele de astăzi, dar şi materiale îndoielnice pe alocuri. Bordul este acoperit de un material, cred că din plastic, dar moale, iar inserţiile argintii sunt parcă prea simple. BMW X3 fiind unul dintre cele mai vechi propuneri din gamă, încă nu a primit un instrumentar de bord digital, dar compensează printr-un head-up display foarte util. Din păcate, eu nu mă prea împac cu astfel de tehnologii.

Mi se pare că într-un X3 stai mult prea sus, mai ales că vorbim de un BMW, unde poziţia la condus trebuie să fie sportivă, dar garda la sol nu este atât de mare încât să te simţi “şeful şoselelor”. Este o maşină ciudată acest X3. Gândiţi-vă că există o versiune cu motor de 150 de cai putere şi cutie manuală. Pe o maşină de aproape 1800 de kg. Iar acea variantă nici măcar nu are tracţiune integrală. Deci şi-a pierdut ultimul strop de speranţă. De obicei când conduc o maşină, dacă nu mi-a plăcut, nici nu mă mai obosesc să scriu despre ea. Dar iată-ne aici, vorbind încă de acest SUV BMW. Ce a putut face X3 ca să merite un articol? Ei bine…

Seria 7 pe care l-am condus luna trecută avea în versiunea de bază un motor cu 6 cilindrii în linie cu cilindreea de 3 litri, care producea 265 de cai putere şi propulsa maşina până la 100 de km/h în doar 5.8 secunde. Dacă între Seria 7 şi X3 sunt diferenţe foarte mari, atunci când pui (aproape) acelaşi motor în caroseria banală a unui X3, lucrurile se schimbă dramatic.

X3 3.0d vine în standard cu sistemul de tracţiune integrală, superba cutie ZF cu 8 rapoarte, dar şi un cuplu imens de 560 Nm. Punând un motor cu 6 cilindri, semnătura BMW, într-un X3 îl faci un fel de rachetă spion. Nimeni nu îşi dă seama că tu conduci un mic monstruleţ. Dacă până acum un X3 era maşina de pensionari, echipat cu acest propulsor, devine una dintre cele mai distractive automobile în care am fost vreodată. Devine chiar o maşină pentru un tânăr. Chiar dacă pe mine mă cheamă Bătrîn.

În momentul în care loveşti puternic pedala de acceleraţie, în doar câteva secunde, toată aria ta vizuală se îngustează, parbrizul are dimensiunea unei oglinzi retrovizoare, iar atunci îţi dai seama cât de importantă e poziţia înaltă la volan. Cu modul de rulare şi cutia puse în poziţia extremă, Sport Plus, X3 este un adevărat animal. Dacă vrei să accelerezi tare, trebuie să te ţii bine de volan altfel vei ajunge în portbagaj, aşa putere te împinge în spate, mai ales că toată această putere este transmisă tuturor celor patru roţi, iar aderenţa este impecabilă. În niciun moment nu o pierde. Trage şi trage indiferent cât de adânc îţi este piciorul în pedală. Şi să nu credeţi că atunci când vede un viraj se sperie. X3 este totuşi un BMW, iar suspensia dură pe care o simţi când mergi relaxat, face ca maşina să se prindă de trasa ideală, fără pic de ruliu, fiind chiar o plăcere pe un drum de munte. Direcţia este extrem de precisă, puţin greoaie, dar oferă exact necesarul de feedback în volan. Nu se simte deloc artificială, simţi exact unde se află roţile faţă. Comportamentul este neutru pe un drum virajat, dar asta se poate schimba din pedala de acceleraţie. Sistemul xDrive este gândit şi pentru sportivitate, aşa că dacă accelerezi în mijlocul unui viraj, spatele se simte mai vioi, fără ca puntea faţă să intre în subvirare. Nu îmi venea să cred că pe capacul portbagajului scrie X3.

Fiecare accelerare este acompaniată de un sunet metalic, lovind foarte rapid, cutia parcă îţi este conectată la creier, doar te gândeşti în ce treaptă vrei să fii, iar această ştie cu o milisecundă înainte. Cred că a fost prima dată când nu am folosit padelele pentru schimbarea treptelor. Efectiv nu a fost nevoie. Cutia în modul Sport este i-re-pro-şa-bilă. Te duce până în zona roşie a turometrului, schimbările sunt brutale, dar aşa trebuie să fie, pentru a te trezi, deoarece tu ai depăşit cu mult viteza legală. Pare că are nevoie doar de treapta a doua pentru a atinge 100 km/h, asta în condiţiile în care am fost cu alte modele care abia în a patra ajungeau la această viteză. Când vrei să faci un spint maşina se simte extrem de uşoară, chiar dacă are aproape 1.8 tone, iar la înaintare, plonjezi în faţă, ca printr-o săritură. De multe ori m-am simţit într-o maşină de performanţă, conducând un X3 3.0d.

În ciuda tuturor lucrurilor pe care le-am scris la început, dacă ar fi să am un BMW X3, exact aşa l-aş configura. Maro, cu jante negre şi fără pachet M. Fără geamuri fumurii, cum regăseşti la o mulţime de boşi cu X-uri. Chiar aş opta pentru îndepărtarea inscripţiei 3.0d de la baza portierei. Doar un cunoscător adevărat îşi dă seama că nu are de a face cu un X3 banal, atunci când vede evacuarea cu ieşire dublă. Atât. Nu cred că există diferenţe într-un X3 care “face suta” în 10 secunde şi acesta, care o face în 5. Cinci virgulă opt, ca să fiu mai exact. Dar până la urmă este o maşină de 5 secunde până la sută. Umileşti cam orice maşină care are sub 300 de cai putere. Te ţii după un BMW M4. Nu mă întrebaţi de unde ştiu. :) Nu ştiu câţi dintre voi cunoaşteţi termenul “sleeper”? Ei, cam asta este X3-ul din testul de astăzi. O maşină complet banală, care nu arată deloc sportiv, dar care are un motor excepţional şi poate să pună întreaga putere perfect pe asfalt, graţie unei cutii la fel de excepţională.

Şi ştiţi ce mai e interesant? Pe lângă toate aceste lucruri, X3 poate lua la bord 5 pasageri, dar şi să le transporte bagajele. Nu îi e frică de nişte denivelări sau de un pic de noroi. Am văzut că se descurcă în offroad şi pe două roţi. După ce te-ai ameţit de viteze şi de performanţele de care este capabil, poţi să îl faci să meargă confortabil sau chiar economic. “Confortabil” este greu de spus, dar economic o face chiar bine. Pentru o maşină de aproape 2 tone, cu motor de 3 litri, consumul mediu a fost de 7l/100km. Foarte foarte bine. Dar asta e o porţiune pe care o citesc doar unii. Pe mine mă interesează exact momentul în care cineva se crede tare cu a sa maşină “sport”, iar tu îi dai “fum” de la semafor, după ce ai stat pe Start/Stop.

BMW X3 este o maşină greu de admirat. Face de toate câte puţin. Nu este un BOS precum un X5, nici elegant precum un Seria 3/5. Este învechit şi nu foarte tehnologizat. Dar ştiţi ce? Nici nu aş vrea să fie altfel. Este printre ultimele modele ce mai păstrează un aer al BMW-urilor mai vechi, alea despre care lumea zicea: “uite-l şi pe ăla cu BMW-u”. Echipat cu motorul de 6 cilindri, începi să încalci regulile, dar te simţi bine, rânjeşti pe tot traseul pe care mergi, lumea se dă la o parte din faţa ta, te simţi băiatul rău. Nu e pe placul tuturor, dar în adâncul sufletului ştii că vrei asta.