Prezentare: Volkswagen T-Roc

Mi se pare că Volkswagen încearcă orice, numai ca publicul să nu se mai gândească la “Dieselgate”. Indiferent că vin cu tot felul de soluţii hybrid sau electrice, până la modele ce atrag tinerii, “milenialii”, germanii parcă vor să “astupe” greşelile. Asta e părerea mea. Acestea fiind zise, un SUV compact este o caroserie ce se vinde foarte bine, indiferent de categoria de preţ. Pentru că grupul VAG este unul foarte mare, un model precum noul T-Roc mai există, dar este poziţionat ceva mai sus ca preţ. Nu ştiu voi, dar eu când mă uit la T-Roc văd doar un Audi Q2 mai ieftin.

Înainte să scriu aceste articole, mă uit puţin şi în secţiunile de comentarii, să văd ce părere au şi oamenii, publicul, potenţialii clienţi despre un anume model. Unul dintre comentarii spunea că T-Roc este prea îndrăzneţ pentru VW, că design-ul tineresc nu prea se potriveşte pe marca conservatoare. Tind să îi dau dreptate. Chiar în comunicatul VW despre T-Roc ni se spune că acesta este primul crossover VW ce poate avea caroseria vopsită în două tonuri. Asta în condiţiile în care concurenţa oferă această opţiune banală, încă de acum câţiva ani.

Volkswagen T-Roc se va poziţiona sub SUV-ul Tiguan, fiind un fel de Polo Alltrack. La noul T-Roc regăsim şi unele elemente de design familiare, cum ar fi grila de dimensiuni generoase ce se uneşte cu blocurile optice, relativ agresive. Pentru un look mai distinctiv, designerii VW au găsit o soluţie interesantă de a desena luminile de zi cu LED, chiar sub faruri şi deasupra proiectoarelor de ceaţă. Mi se pare că această soluţie încarcă partea frontală, fără acestea ar părea un design mai curat. În partea inferioară vedem protecţiile vopsite în argintiu, pentru a da senzaţia de offroader. Aceeaşi impresie este dată şi de bandourile negre ce înconjoară aripile faţă, pragurile şi se extind până la posterior. Din profil, eu văd doar un Audi Q2, mai ales în zona stâlpului spate. Cu toate că VW ne spune că T-Roc este un crossover cu alură de coupe, plafonul nu coboară atât de mult, iar din spate, T-Roc este destul de conservator, cu excepţia unor artificii stilistice în bara spate. Probabil cel mai urât element de design este desenul ieşirilor de evacuare false, care pe lângă că sunt poziţionate mult prea sus, nu au nicio funcţie.

La interior, T-Roc este un Golf care poate fi personalizat. Planşa de bord neutră a unui hatchback german devine ceva mai vie, dacă optezi pentru o culoare în ton cu exteriorul. Alte diferenţe nu sunt. Nu este ceva revoluţionar, nu este nici măcar tineresc. Doar că poţi vopsi bordul nu înseamnă trendy.

Motorizările disponibile vor fi cele cunoscute de la alte modele VW şi anume 3 pe benzină şi 3 diesel. Sunt curios câţi vor comanda T-Roc cu motor pe motorină. Puterile încep de la 115 cai putere şi urcă până la 190 cai putere, pentru ambele variante. Va exista T-Roc şi cu tracţiune integrală, dar doar pe versiunile de vârf.

T-Roc este încercarea Volkswagen să atragă clienţi care nu ştiu sau nu ştiau de scandalurile în care este implicat grupul VAG. Până şi numele, T-Roc, se îndepărtează de tot conservatorismul tipic german. Să vedem dacă aceasta este soluţia potrivită pentru Volkswagen. Oricum aşteptaţi-vă să vedeţi multe T-Roc pe străzi. Dar mai toate gri cu interior negru.