Porsche Boxster S – Test Drive

Porsche Boxster S – Aer liber

”Mașinile decapotabile nu sunt bune la condus”. Aud destul de des această vorbă, care își are rădăcinile în faptul că mașinile cabriolet sunt mai grele decât versiunile coupe, rigiditatea nu e la fel de mare, iar la viteză prea mare devin gălăgioase. În esență, nici eu nu sunt fanul lor, chiar dacă am în garaj o decapotabilă. Totuși, există și excepții. Acele modele pentru care lipsa plafonului doar accentuează experiența condusului. Pe când unele decapotabile sunt mai mult gândite să fie GT-uri, cruisere de care să te bucuri la drum lung, Porsche Boxster S este acel model focusat pe condus agresiv și pe reconectarea cu mașina. Într-un Boxster auzi tot ceea ce face motorul și evacuarea, iar întreaga experiență e mult mai viscerală.

Am condus până acum aproape toată gama Porsche și am văzut cum se schimbă comportamentul de la un model la altul. Bineînțeles că în topul preferințelor rămâne 911, indiferent de motorizare, dar pentru mulți, generația 718 a modelelor Boxster și Cayman este foarte apropiată sau dacă nu, chiar mai incitantă decât a conduce un 911. După câteva sute de kilometri la volanul unui Boxster S, încep să înțeleg de ce unii fani preferă pentru condusul sportiv, modelul cu motor central.

Atunci când vorbim de condus pur, sunt câteva elemente ce fac diferența între o mașină distractivă și una doar sport. În primul rând, greutatea. Apoi, în strânsă legătură sunt dimensiunile și mai apoi raportul putere-greutate. Un Porsche Boxster S pare că bifează toate aceste aspecte, deoarece se simte foarte ușor, direcția este foarte directă, iar echilibrul maselor este aproape perfect, pentru că motorul este la câțiva centimetri în spatele scaunelor. Dar pentru mine, contează și acel raport putere-greutate de care vorbeam. Există Boxster Spyder RS de 500 de cai putere, dar sunt convins că pentru a-l exploata la maxim ai nevoie de un circuit sau ceva traseu mai lung. În schimb, motorul din Boxster S produce ”doar” 350 de cai putere, ceea ce înseamnă că poți să ajungi la ”limitele” mașinii mult mai ușor. Acest aspect ține ulterior cât de mult de poți distra cu o mașină. Dacă ți se pare că fiecare viraj este luat prea ușor, dacă când accelerezi până în capăt ai o viteză mult prea mare pentru a te simți în siguranță pe o porțiune de drum național, atunci se pierde din distracție și din esența unei decapotabile sport. Aici intervine un Boxster S, care atunci când îi atingi zona roșie a turometrului nu devine incontrolabil, așa că pe un drum de munte, acolo unde nu ai nevoie de viteză maximă, ci de greutate mai mică, poți să-l ”arunci” cu mai multă încredere.

Toate acestea vi le spun din punctul de vedere al unui pasionat de condus, nicidecum un pilot sau un șofer cu abilități de a duce la extrem calitățile unei mașini. Tocmai din acest motiv, Porsche Boxster S pare alegerea mai potrivită pentru marea majoritate a clienților. Dar cum se simte de fapt?

Încă de când l-am luat de la Porsche România, știam că vreau să ajung pe virajele de pe Valea Doftanei, acolo unde nu există ace de păr strânse, ci doar viraje largi, unde te poți bucura de condus. Am plecat din București și cu gândul de a scăpa de canicula lunii iulie, așa că în momentul în care am ajuns în pădure, am oprit și am decapotat plafonul. Porsche Boxster S se simte aproape ca o mașină de curse. Cu toate că e mai mult pe partea confortabilă, sunetele metalice ce se aud în spatele urechilor tale îți fac părul să se ridice. Schimbările de treaptă sunt brutale în modul Sport Plus, iar accelerările sunt suficient de rapide de la un viraj la altul. Dar cel mai impresionant la un Porsche e poziția la volan. Stai extrem de jos, picioarele îți sunt aproape întinse, iar volanul îți vine vertical, spre piept. Asta îți oferă o priză excelentă și o încredere și mai bună în mașină. Direcția este de asemenea perfectă, suficient de grea și bine echilibrată, pentru că poți să pui botul mașinii exact pe trasa aleasă de tine. Are și o demultiplicare aproape perfectă, pentru că pe virajele strânse, este nevoie doar de o jumătate de rotire de volan pentru a urma virajul.

Imediat cum îndrepți volanul, intri din nou pe accelerație. Evacuarea scoate un sunet înalt, dar nu neapărat melodios. Boxster S este propulsat de un motor de 2.5 litri cu 4 cilindri și turbo. Dar prezența turbinei nu este neapărat un lucru rău, deoarece setările sunt făcute în așa fel încât să nu simți acel turbo-lag, iar turația să urce până la 7000 de rotații. Trebuie doar să ai încredere în mașină că va sta perfect pe fiecare viraj, iar când ajungi la linia roșie, să tragi de padelă pentru treapta următoare. Echilibrul pe care îl are Boxster S este incredibil. În niciun moment nu simți subvirare sau supravirare, iar pentru un șofer mai neexperimentat, acesta ar trebui să fie comportamentul ideal.

Eram deja pe viraje de mai bine de 50 de kilometri și era momentul să ne oprim și pentru niște poze. Efectiv nu îmi venea să mă opresc, Porsche Boxster S fiind o adevărată mană cerească pentru pasionații de condus. Atunci când într-un final ne-am oprit, și mă uitam prin interior, am descoperit ceva interesant. Boxster S a rămas ”oldschool”. Poate că subiectivitatea mea față de această mașină e și din cauză că sunt adeptul modelelor mai clasice în construcție. Planșa de bord este plină de butoane, așa cum făcea Porsche odată. Levierul schimbătorului este mare, înalt, metalic și ”cade” perfect în palmă, chiar dacă e mai ușor să te folosești de padele pentru a schimba treptele. Instrumentarul de bord are în continuare turometrul analog și e o plăcere să vezi acul cum sare spre zona superioară de turație. Spațiul interior e destul de mic, nu știu cum s-ar simți la o călătorie mai lungă, peste 500 kilometri prin țară, dar aceste dimensiuni îți dau senzația că mașina se mulează după tine. Te înconjoară atât la umeri, cât și pe laterale, lăsându-ți doar aerul liber de deasupra. Configurația mașinii de test cred că ajută foarte mult la aspectul general. Avem o nuanță superbă Crayon Grey, care se întinde chiar și pe cele două umflături din spatele scaunelor, ceea ce îi oferă mașinii acel aspect de roadster pur. Îmi plac foarte mult și jantele cu aspect mai retro, dar și evacuarea centrală. Recunosc, nu am fost convins când a apărut această generație Boxster, dar cu timpul am ajuns să-i apreciez design-ul care a rămas mai clasic decât la alte modele, dar totuși arată mult mai modern decât vechea generație Boxster.

Un aspect interesant de design pe care îl vezi numai la mașinile cu motor central este acea priză de aer de mari dimensiuni din aripile laterale. Asta înseamnă că și portierele sunt sculptate mai agresiv, pentru un flux de aer mai bun. Toate acestea țin de inginerie și funcționalitate, dar din punctul de vedere al designerilor, mașina nu mai poate fi elegantă. Dar aici vorbim de un roadster sportiv. Ar trebui să aibă prize de aer, fante, muchii și unghiuri agresive. Privit din lateral, îmi place foarte mult cât de joasă se vede linia parbrizului.

Săptămâna trecută vă povesteam despre offroadere cu personalitate. Acum despre decapotabile gândite pentru bucuria condusului. Într-un fel mă bucur că încă le pot conduce, dar în același timp mă gândesc că apariția modelelor electrice va distruge aceste sentimente. Toate mașinile electrice se conduc și se simt la fel, așa că e cu atât mai special să auzi zgomote metalice în aer liber.

Porsche Boxster S oferit pentru test drive de Porsche România

Fotografii realizate de Manițiu Răzvan Photoworks