Honda CR-V Hybrid – Electrificat

Acum câteva zile am condus noul Toyota RAV4, SUV-ul apărut acum 25 de ani, care acum renunță complet la motoare diesel, în favoarea unor sisteme hybride. Nu ați citit greșit titlul, în acest articol este vorba într-adevăr de concurentul, Honda CR-V. Dacă istoria se schimba cu câteva luni, atunci Honda CR-V ar fi fost primul SUV compact din istorie. Unul a apărut pe final de 1994, celălalt la început de 95. Numai că istoria este mult mai apropiată de atât. Ambele mașini se află la a cincea generație. Ambele au renunțat pentru ultimul model la motorizarea diesel, ambele se axează către același target de clienți, iar ambele reprezintă în esență același lucru. Dar abordările sunt destul de diferite. Așa cum ați citit în articolul de marți, Toyota RAV4 abordează un stil robust și folosește un sistem hybrid clasic, unde motorul termic lucrează concomitent cu cel electric, pe când noul Honda CR-V hybrid vine cu un design mai futurist, mai modern, iar trenul de rulare pare ceva mai complicat, dar și mai inteligent. Totuși, ambele strigă la unison: moarte dieselului.

Până să vedem dacă chiar pot fi alternative viabile la o motorizare diesel, eu zic să vorbim puțin despre design, dar să le și comparăm. Chiar dacă îmi place desenul pătrățos a lui RAV4, nu pot să nu remarc blocurile optice mult mai futuriste ale lui CR-V, cu LED-uri multe, chiar și pentru proiectoarele de ceață. În plus, un hybrid arată foarte bine pe alb, nu mă întrebați de ce, așa că toate liniile se văd mai bine pe CR-V. Pasajele roților sunt bombate, dar design-ul profilului este mai conservator decât la RAV4. Față de generația precedentă, noul Honda CR-V a fost mult îmbunătățit. Privit din posterior noul model este mult îmbunătățit față de generația precedentă, iar stilul mai extravagant cu blocuri optice în forma literei L sunt mult mai potrivite pentru acest tip de caroserie. Jantele sunt mai frumoase la CR-V, dar asta se poate schimba foarte ușor printr-o dotare opțională.

Noul Honda CR-V nu este radical schimbat față de generația precedentă, fiind mai degrabă o evoluție modernă, futuristă aș putea spune, dar nu este o revoluție. Același lucru l-am putea spune și despre design-ul interior. Are mult mai multe linii fluide decât la Toyota, cu materiale mai plăcute la atingere, iar pe când RAV4 se vrea mai aventurier, CR-V este mai luxos, mai confortabil. În plus ecranul sistemului de infotainment, chiar dacă are o diagonală de doar 7 inch, pare mult mai mare, deoarece nu există margini. Dar la fel ca și concurentul RAV4, sistemul este prea lent în comenzi. Durează cam două secunde de când ai apăsat o comandă, până efectiv să se întâmple ceva. E ca un laptop vechi. Unul încărcat. Nu poți să deschizi mai mult de două tab-uri. Se pare că acest lucru este un ”trademark” japonez. Nici chiar Lexus, brandul premium nu poate face un sistem infotainment comparabil cu unul de pe un automobil german, de exemplu. Chiar dacă se mișcă greu, găsești tot ce ai nevoie de la o mașină, iar majoritatea comenzilor le poți acționa de pe volan, așa că nu ai nevoie să îți iei ochii de la drum.

În CR-V stai mai jos decât în RAV4, dar totuși nu este la fel de jos pe cât mi-aș dori. Asta e treaba cu SUV-urile. Îți răpesc încă de la început orice încercare de sportivitate. Pentru că prinzi volanul cu mâna stângă și apoi duci mâna dreapta să cauți schimbătorul de viteze, iar locul din mijlocul consolei centrale este gol. În locul levierului clasic, au apărut acum un set de butoane care preiau funcțiile cutiei de viteze. De ce s-a întâmplat asta? Deoarece noul Honda CR-V nu are transmisie. Sau cel puțin nu una tradițională. Oricând de ciudat ar fi să apeși pe butoane pentru a pune mașina în mișcare, m-am obișnuit mai repede decât aș fi crezut. Pentru că vorbim despre un model hybrid, CR-V nu are un turometru clasic, instrumentarul de bord fiind compus din trei ecrane, două pe laterale unde îți sunt afișate încărcarea bateriei și capacitatea rezervorului, iar în mijloc, viteza digital și alte funcții ale mașinii. Totul pare futuristic și se potrivește cu stilul mașinii. Mi s-a părut că scaunele din concurentul RAV4 sunt ceva mai confortabile, la fel și spațiul interior mai mare. În versiunile lor cu motoare convenționale pe benzină, ambele oferă 7 locuri, dar pentru hybrid, sunt disponibile doar 5 locuri. Per total, Honda CR-V pare ceva mai luxos, cu materiale și design superioare.

Iar acum să trecem la lucrurile cu adevărat serioase. Trenul de rulare a lui Honda CR-V. Pe aripile față scrie cu albastru hybrid, dar nu este acel sistem hibrid clasic, la Toyota RAV4, ci motorul termic acționează ca un generator pentru motoarele electrice, pentru a produce curent și pentru a acționa roțile. Când la Toyota ambele motoare funcționează concomitent pentru a produce o putere mai mare, la CR-V motorul pe benzină intră doar în sarcină sau la viteze mari. Astfel, în Honda chiar simți că ești într-un automobil electric, mai ales la rularea în mediul urban. Totuși bateriile au doar 1 Kwh, ceea ce înseamnă că nu poți să mergi exclusiv electric decât 2 km, dar motorul benzină alimentează constant motorul electric, pentru a nu fi nevoie să încarci de la priză. Este un sistem foarte complex, din care eu sincer nu am prea înțeles foarte multe, așa că l-am lăsat să facă ceea ce știe el mai bine și am scos un consum de 6.3 l/100 km. Asta în condițiile în care motorul pe benzină are 2 litri și produce 145 de cai putere, iar ansamblul hybrid produce 184 de cai putere și un cuplu de 315 Nm. Acestea sunt valori similare unui diesel, cu mențiunea că acest CR-V hybrid este mai silențios, iar condus exclusiv în mediul urban, ar putea fi chiar mai eficient. Honda promite un consum de 5.5 l/100 km, pentru versiunea cu tracțiune integrală. Nu am spus 4×4, deoarece aceste mașini nu au alte funcții pentru offroad sau diferențiale blocabile. Atâta doar că puterea este transmisă celor patru roți prin intermediul a două motoare electrice, unul pe fiecare punte.

Condus doar în oraș, Honda CR-V se simte foarte bine. Suspensia este foarte silențioasă și absoarbe denivelările la fel de bine ca RAV4, numai că atunci când îi arați un viraj, începe să se încline, iar centrul de greutate mai înalt, cauzat de poziționarea bateriilor, face ca mașina să nu fie foarte controlabilă pe viraje rapide. CR-V hybrid este mai greu cu 100 de kg față de o versiune cu motor convențional. Chiar dacă poziția la volan este mai joasă în CR-V față de RAV4, sentimentul de sportivitate este prea vag, mașina nu cere deloc accelerări rapide sau schimbări de direcție. Le face, dar totul se plimbă prin mașină, susținerea laterală nu este cea mai bună, așa că te trezești că rulezi doar cu 80-90 km/h pentru a te simți bine. Compromisul pe care un sistem hybrid îl face, în defavoarea unui diesel, e că trebuie să rulezi în afara orașului pentru a încărca bateriile, unde ai un consum mai mare, doar pentru a putea merge în mediul urban în modul electric. Încă nu știu exact cui se adresează acest tip motorizare. Una pe benzină este mult mai ușor de exploatat, iar diferența de consum nu este atât de mare.

Atunci când accelerezi un Honda CR-V, mai ales cu pedala la fund, motorul pe benzină se turează foarte mult, pentru a oferi cât mai mult curent motorului electric, iar nefiind o cutie de viteze, este ca și cum ai avea doar treapta 2, așa că zgomotul este mult prea mare. Dacă totuși ești genul care dozează pedala de accelerație, atunci Honda CR-V îți oferă un cuplu instant, dar doar pentru o fracțiune de secundă, apoi totul este cuprins de gălăgie. La fel ca și Toyota RAV4, nici Honda CR-V nu este gândită pentru tăticul șofer. Diferența dintre cele două sisteme hybrid este că la RAV4 simți mult mai bine puterea. Chiar este un hybrid care trage, dar în același timp la CR-V nu simți când pornește motorul benzină. Trecerea de la electric la termic este mai pronunțată în RAV4, aproape că smucește.

Ne aflăm într-o perioadă de tranziție. Fiecare producător încearcă tot felul de sisteme, tot felul de motorizări, care mai de care mai ingenioase, mai moderne, mai ecologice. Ceea ce a făcut Honda cu acest iMM Inteligent Multi Mode, este de apreciat, iar ideea nu este rea deloc, numai că în viața reală, nu este la fel de eficient ca un motor clasic. Am condus anul trecut versiunea cu motor 1.5 litri pe benzină, cu transmisie CVT și mi s-a părut foarte ok, mult mai utilizabilă. Ori să așteptăm un viitor unde aceeași Honda CR-V este propulsată exclusiv electric și atunci o să avem parte și de performanțe și de silențiozitate. Până atunci, Honda CR-V hybrid rămâne alternativa pentru cei care vor tehnologie de la un SUV.

Honda CR-V Hybrid oferit pentru test drive de Autoklass Timișoara