Cupa Timișului Sânandrei 2023
Cupa Timișului Sânandrei 2023
Sâmbătă seara la ora 19 eu eram încă în Sinaia, când se încheia Concursul de Eleganță. Pentru mine urmau vreo 6 ore de condus pentru a ajunge înapoi în Timișoara. Voiam neapărat să ajung la a V-a etapă din Campionatul de Automobilism și Karting Timiș, una care conta pentru punctajul în clasamentul general. Anul acesta am avut clasări foarte bune, inclusiv primul podium obținut de coechipierul BIR Team, Adi Ivanici. Totuși, aceasta era o etapă de viteză, în care nu ne-am pus mari speranțe, asta pentru că după ultima etapă desfășurată la Lugoj, mașina noastră a început să aibă niște probleme tehnice.
Cumva ne așteptam, deoarece vorbim de un Peugeot 106 vechi de peste 20 de ani, pe care l-am modificat după cunoștințele noastre, iar mașina evoluează de 4 ori pe traseu. Am putea spune că este destul de abuzată, iar unele componente mai cedează. Ultima dată când am fost cu mașina, aceasta scotea un sunet deloc plăcut, ”mergea în 3 pistoane”, așa că am început verificările de a vedea ce e de făcut. Nu puteam să ratăm etapa de la Sânandrei.
Adi a lucrat non-stop, a gândit, a schimbat, a înlocuit și modificat, iar la final primesc un telefon în care îmi zice: ”Hai să vezi mașina. Spune-mi cum ți se pare”. Ca niciodată, Peugeot-ul 106 Sport era mai viu, mai dornic, rula perfect. Eram pregătiți de etapa de viteză. Ne mai trebuia concentrarea, dar după cele două zile la Sinaia și peste 1200 de km conduși în două zile, în dimineața concursului simțeam încă oboseala.
Dar Adi, cu optimismul lui specific, avea un feeling bun. Pentru că am decis să concurăm în clase diferite, eu aveam timp să mă dezmeticesc și să observ ce fac ceilalți piloți. Pentru acest traseu destul de lung și de viteză, organizatorii au permis ture de recunoaștere, la viteze mici, așa că măcar am putut analiza poziția jaloanelor și a suprafeței de rulare. Nu prea ai cum să ratezi traseul, fiind un pătrat cu 4 linii drepte și 5 jaloane în fiecare capăt. Cu un oarecare scepticism, începe Cupa Timișului Sânandrei 2023.
Primul care intră pe traseu e Adi și din primele accelerări și viraje îmi dau seama că mașina merge mult mai bine, motorul și evacuarea se aude mult mai sănătos, așa că eram curios care era timpul pe care îl obține. Dacă anul trecut cu motorul mic am obținut un timp de 3 minute și 38 de secunde, anul acesta, după prima intrare a lui Adi, cronometrul s-a oprit în dreptul a 3:17.81. Din nou, fiind primul intrat pe traseu nu știam încă dacă este un timp bun sau nu. După încheierea primei manșe, Adi avea al treilea timp al Clasei 1, cu mari speranțe de podium.
Pentru mine începea acum Clasa 2. Pentru că traseul de pe platforma Gartner din Sânandrei este destul de lung (peste 3 minute) organizatorii au decis să intre două mașini simultan, cu plecare la diferență de 1 minut. Întră primii ”rivali” ai Clasei 2, Sorin Mihoc și Marius Curelaru, iar eu îl aveam în față pe Cristi Popa, într-o Honda Del Sol. Fiind aliniat la start, nu știam ce timpi au obținut cei din fața mea, așa că într-un fel, din acest punct de vedere eram relaxat. La un minut după ce mașina din fața mea a plecat, s-a ridicat steagul. Încă de la prima accelerație, am simțit cât de bine trage acum mașina. Adi a făcut minuni, iar acum Peugeot-ul nostru e incredibil de rapid. În treapta 1 ajungi rapid la 50 de km/h, iar mai apoi treapta 2 te duce până spre 100 km/h. Am păstrat în continuare cutia de la motorul de 1.1 litri, pentru că are o demultiplicare mai mică, mai potrivită pentru traseele tehnice, dar aici la Sânandrei, spre capătul liniei drepte, eram în treapta a patra.
Acul în bord indica peste 140 km/h, când am început frânarea la primele jaloane. Cu o concentrare nespecifică mie, am parcurs primul set de jaloane foarte bine și am ieșit foarte bine pe primul viraj. Simțeam mașina că stă foarte bine pe viraje, iar accelerările erau foarte rapide. Mă simțeam încrezător, iar jalon după jalon, viraj după viraj, trăgeam tot mai tare. După ce am trecut linia de sosire, mi s-a comunicat timpul de 3 minute și 8 secunde! Era o performanță în sine. Atât pentru mine, cât și pentru mașină. Cu acest timp eram la același nivel cu mașini mult mai performante, chiar dacă vorbeam de un traseu de viteză. Tot ce mai trebuia acum e să îmi mențin acest timp și în manșa a doua.
În Clasa 3, toți se întrebau dacă Darius Stepan la volanul unui Opel GT, poate scădea sub 3 minute, așa cum s-a întâmplat anul trecut. În prima manșă, 3 minute și o secundă. În acest Campionat, se ia în considerare cea mai bună manșă, așa că orice se poate întâmpla. La Sânandrei e teren deschis, deci nu prea te poți adăposti de căldură, dar cumva, în acea duminică a fost înnorat aproape tot timpul cât am concurat.
Era timpul pentru manșa a doua. Pentru ca Adi să-și asigure podiumul, trebuia să mai scadă câteva secunde, tocmai pentru Adi Lupulescu, la volanul unui Suzuki Swift, avea exact același timp, doar diferență de sutimi. Pentru că mașina noastră poate, în manșa a doua Adi Ivanici a intrat mult mai încrezător, a făcut traseul la perfecție, iar la final, a reușit să dea jos 4 secunde, pentru un timp total de 3:13.21! O greșeală a lui Adi Lupulescu pe traseu l-a costat 5 secunde de penalizare, așa că la sfârșit, pe podiumul Clasei 1, pe treapta a doua, a urcat pilotul BIR Team. Felicitări. Este a doua clasare a lui Adi Ivanici pe podium în doar 5 etape. În plus, nu a fost mai jos de locul 4 în nicio etapă. Este încă o dovadă a faptului că mașina este performantă, datorită muncii din spate, dar și a perseverenței. După cupa de bronz, acum și cupa de argint își face loc pe capota Peugeot-ului 106.
Cu entuziasmul că cel puțin un pilot BIR Team este pe podium, am intrat și eu în manșa a doua. Deja știam timpii celorlalți piloți, și trebuia să mai scad cel puțin 3-4 secunde, pentru a avea șanse la podium. După prima manșă îi spuneam lui Adi că mai bine de atât nu cred că pot, așa că în manșa a doua, undeva spre finalul unei linii drepte, mi-am pierdut concentrarea și am atins un jalon. L-am văzut în oglinda retrovizoare și am realizat că nu mai sunt șanse de îmbunătățire. Atunci am ridicat piciorul din accelerație, nu am mai vrut să forțez mașina, dar până la final, timpul a scăzut cu doar 2 secunde, până la 3 minute și 10 secunde. Poate dacă eram mai concentrat, dacă abordam diferit jaloanele, puteam prinde măcar un loc 3. Cu toate acestea, sunt extrem de mulțumit de rezultat și de timpul obținut, pentru că dacă eram amândoi în Clasa 1, atunci am fi obținut locurile 2-3.
Îmi place mult Clasa 2, pentru că aici vorbim de piloți experimentați, cu mașini performante și pregătite special. Asta mă motivează și mai mult, pentru că știu că concurez printre cei mai buni. Sorin Mihoc câștigă Clasa 2, cu un timp foarte bun, de 3:04.83, urmat de Popa Claudiu ”Speedy” și Marius Curelaru. Între primii 6 piloți din Clasa 2 e mai puțin de 4 secunde. Atât de disputată e această clasă. Orice greșeală este taxată și te poate trimite pe ultimul loc, dar asta înseamnă competiția, așa că sunt foarte curios ce va urma în etapele viitoare.
Cu fiecare etapă am tot îmbunătățit mașina, dar parcă niciodată nu este acolo unde am vrea. Totuși, această etapă ne-a demonstrat că micul nostru Peugeot este foarte capabil să se lupte de la egal la egal și cu mașini mai performante. Noi ne împrietenim tot mai mult cu performanțele și cu dinamica, fapt demonstrat și de rezultate. Două podiumuri în 5 etape și per total timpi foarte buni. Acum urmează o perioadă de vacanță în Campionat, dar o să ne întoarcem cu etapa din centrul Timișoarei. Probabil cea mai spectaculoasă din an, așa că trebuie să facem o figură frumoasă.