Adrenalină prin ochii unui spectator

Îmi place să fiu înconjurat de orice are legătură cu domeniul auto. Chiar dacă nu sunt atât de pasionat de chestii tehnice sau mecanice, apreciez munca depusă de ingineri sau de organizatorii de evenimente. Dacă pentru mine fac foarte puține, atunci când e vorba să iau o mașină nouă la test, mă trezesc cu noaptea-n cap și pot să stau la volanul ei și 14 ore fără să mă simt obosit. E incredibil cât de multe poți să faci pentru pasiunea ta. Tot din domeniul auto, dar mai puțin vizibil aici pe blog sunt și competițiile auto. Până acum le urmăream la TV sau online, dar de ceva timp sunt mult mai aproape de ”adrenalina” dată de mașinile de compeție. La invitația echipei SpeCar, am venit la câteva etape din Campionatul de Automobilism și Karting Timiș, și am început să mă familiarizez mai bine cu ceea ce înseamnă o competiție auto destinată atât profesioniștilor, cât și amatorilor. Ce înseamnă să poți să te bucuri la maxima de mașina personală sau de una modificată special, totul într-un cadru foarte bine organizat și sigur, în ciuda limitării vizibilității acestui campionat. Spun asta, deoarece etapele se desfășoară, bineînțeles, doar în județul Timiș, deci și numărul spectatorilor și al piloților este dat de limita județului.

Weekendul trecut s-a desfășurat a VII-a etapă din Campionatul de Automobilism și Karting Timiș, Grand Prix-ul municipiului Lugoj, iar traseul a fost cât se poate de spectaculos, chiar în centrul Primăriei. Am fost și la etape desfășurate în afara orașelor sau pe platforme industriale, dar să concurezi în locuri cunoscute, printre clădiri istorice, cu publicul lângă tine e cu atât mai special. Totuși, acum vă voi spune cum se vede adrenalina prin ochii unui spectator.

Eram departe de Lugoj în 2 octombrie, dar voiam neapărat să ajung la această etapă. Știam că o să fie spectaculos de privit, iar vremea se anunța perfectă. Chiar dacă nu ar trebui să conteze, atunci când e soare, se înscriu mai mulți piloți și vin mai mulți spectatori, chiar și să privească câteva minute. Pentru mine a însemnat un drum de 250 km, dar nu a dezamăgit deloc. Am ajuns la Lugoj exact când se făcea ședința tehnică, deci aveam timp suficient să ne găsim un loc potrivit de unde să privim spectacolul automobilistic. Traseul pregătit de organizatori era destul de lung, undeva la 1 minut jumătate pentru fiecare mașină, ceea ce însemna că puteai să vezi cam de oriunde mașinile când trec prin fața primăriei și pe lateral. Se pornea spre sensul giratoriu, apoi un viraj la dreapta luat cu frâna de mână, două întoarceri după un scuar, o altă trecere prin sensul giratoriu pentru a accelera spre zona de jaloane. Aici trebuiau abordate și dus și întors, iar mai apoi accelerarea finală unde se mai face odată traseul de sens și scuar. Organizatorii au reușit să facă un traseu tehnic, de îndemânare, fără prea multe locuri unde poți să atingi viteze prea mari, dar totuși să decidă atât calitățile piloților, cât și performanțele mașinilor.

Pentru că totul e gândit în detaliu, pentru siguranța spectatorilor și a piloților, asta a însemnat că la Grand Prix Lugoj am văzut și mai mașini personale, care nu sunt neapărat pregătite pentru competiții. Pentru spectatori, e o altă perspectivă, deoarece vezi cum se comportă și ”mașini obișnuite” pe un traseu de concurs. La start au luat parte și modele precum Skoda Fabia, Renault Megane RS, Volkswagen Golf GTI, Citroen DS3 sau preferatul publicului, un Opel GT. Pe lângă acestea, am văzut mașini pregătite special, cum ar fi Citroen Saxo VTS, Honda Civic EG sau Opel Kadett. Tot pentru plăcerea publicului, dar și pentru concurs, proba de drift a adus un BMW e30 de peste 500 cai putere, care a strâns cele mai multe filmări de pe margine.

De pe margine totul pare bine și frumos și parcă altcumva vezi greșelile piloților. Urmăream cu sufletul la gură fiecare viraj, care trebuia abordat într-o anume manieră, la fel și trecerea printre jaloane, iar imediat cum vedeam că nu se ține ”trasa” știam că pilotul va fi penalizat. Pentru că erau și amatori, era interesant să vezi evoluția acestora, în comparație cu cel al unor profesioniști, dar e plăcut să știi că există o competiție unde te poți bucura de mașină în deplină siguranță. Am analizat totodată și fiecare mașină în parte, cât de mult se înclină pe viraje, cât de bine întoarce cu frâna de mână sau cât de aderente sunt anvelopele. Honda Civic EG părea o favorită a piloților, tocmai pentru că un astfel de traseu tehnic necesită o mașină de dimensiuni cât mai reduse și un gabarit cât mai mic. Nu degeaba campionul en-titre Giurisici Marius concurează pe un astfel de model. Totuși, talentul și calitățile se vedeau atunci când era pe traseu. Mi-a plăcut mult și cum se comporta un Ford Puma (modelul coupe) și Citroen C2, două mașini care se pretează foarte bine la astfel de concursuri. Mașinile sunt împărțite în 3 clase, în funcție de cilindree, de la 1.0 la 1.6, de la 1.6 la 2.0 și peste 2.0 litri. De obicei, mașinile de cilindree mică sunt cu tracțiune față, iar cele cu punte motoare spate sunt destinate mai mult categoriei de drift, dar am văzut și o prezență mai neobișnuită pentru România.

Publicul apreciază spectacolul, chiar dacă piloții încearcă să meargă cât mai curat, atunci când scoți fum din roți sau îți ”fuge spatele”, vei primi un ropot de aplauze. Stepan Darius de la echipa SpeCar, concurează pe un Opel GT, un automobil mai puțin cunoscut în România, dar cu o prezență impresionantă, iar Darius știe să facă show la volanul acestui roadster. Chiar și cu un stil de pilotaj pentru spectacol, nu pentru victorie, acesta a obținut locul al doilea în clasa sa. În clasamentul feminin s-a impus Moga Dalia împreună cu Săucan Victor copilot, urmați de Echipajul Pascu Florina – Popa Claudiu iar podiumul a fost completat de lugojencele Danciu Elena – Danciu Ana, o prezență constantă în acest campionat. La general, cel mai bun timp pe traseul de la Lugoj a fost obținut de Giurisici Marius cu un timp de 1:15,04. La fiecare etapă se desfășoară două manșe și se ia în considerare timpul cel mai bun, indiferent în ce manșă a fost realizat. De aceea, unii piloți abordează prima manșă ca una de recunoaștere, ca mai apoi să tragă mai tare în a doua, dar asta poate duce la forțare, greșeli sau chiar ieșire în decor. Probabil va urma și un articol despre cum se vede o astfel de etapă prin ochii unui pilot.

Deocamdată pe mine mă aștepta un drum lung înapoi, dar am văzut o etapă extrem de frumoasă. Vremea a ținut cu noi, am văzut mulți piloți înscriși, dar cel mai mult am fost impresionat de numărul foarte mare de spectatori prezenți. Mi-ar plăcea ca acest campionat să fie mult mai bine promovat, să se găsească mult mai multe informații disponibile publicului larg, nu doar celor ”din interior”, deoarece sunt convins că sunt mult mai mulți oameni care vor să iar parte la aceste eveniment, fie de pe margine, fie din mașină. Campionatul 2021 e pe sfârșit, și în ciuda faptului că acest an a fost dificil din cauza pandemiei, mai avem încă 2 etape unde vreau să fiu prezent. Pentru timișenii care citesc articol, să știți că sunt aproape și foarte aproape. Urmează etapă la Sânandrei și apoi chiar în centrul Timișoarei. În funcție de cum va evolua situația sanitară în România și în Timiș, sper să ne putem vedea în siguranță.

Un rezumat al etapei de la Lugoj puteți să-l citiți și pe pagina oficială SpeCar.ro